Laura Carmen Cutitaru

Cititorul atent va fi observat, presupun, că articolele mele din ultimele patru luni au un fir comun: perceperea, segmentarea și identificarea experienței (prin concepte și nume).

Există vreo posibilitate de a controla evoluția mentală a omului încît să devină imun la psihozele urii și distrugerii?

Născocește ceva, dă-i un nume și ai creat un concept. Transmite-le altora conceptul și, dacă îl acceptă, ai creat ceva real. Și cum ne iese așa o magie?

Creierul folosește automat aceste concepte pentru a grupa lungimile de undă în anumite intervale ale spectrului, categorizîndu-le drept aceeași culoare.

În anii ’50 a fost inventat spectrograful acustic – un aparat care analizează natura undelor sonore ale vorbirii, a căror energie e convertită în imagini (spectrograme).

Watt Smith citează Oxford English Dictionary pentru sensul nou de azi: „(referitor la femei) cuprinsă de o dorință maternă de a avea (încă) un copil”.

Acestea două, hiper-reflexivitatea și alienarea, sînt trăsăturile-cheie pe care schizofrenia le are în comun cu (post)modernismul artistic, literar și filozofic, spune Louis Sass în volumul Madness and Modernis

Louis Sass spune că asocierile bizare de cuvinte sînt des întîlnite în „cea mai gravă și mai enigmatică boală mintală”: schizofrenia.

Cuvîntul a fost corectat în toate edițiile ulterioare, probabil de un editor care a crezut că a găsit o greșeală de tipar.