Copil Fiind

Cînd scriu nu am vîrstă și o pot ușor recupera pe fetița de atunci.

Bloc. Cosmos, ordine. Acolo se întîmpla totul, mirosurile se amestecau, scenele amoroase se executau la ghena de gunoi, tragediile se petreceau tot în bloc.

Eu nu sînt tocmai un model al generației mele, încă nu m-am desprins de influențele mediului în care trăiesc și nici nu văd vreun motiv s-o fac

Privind în urmă, mă întreb cum ar fi fost copilăria mea dacă m-aș fi născut cu patruzeci de ani mai tîrziu.

Înseamnă aceasta că sîntem victimele neputincioase ale propriei copilării?

Pe asta trebuie să mă bazez, fiindcă n-am alt atu. Trăgătorul expert e Mihai.

Atunci am descoperit că pot citi în gînd. Și mi s-a părut miraculos cum călătoreau prin mine, neauzite, cuvintele din carte.

Sîntem cîndva în prima jumătate a anilor ’90. Am venit de la școală, la televizor sînt Jocurile Olimpice (nu mai știu care, cred că ediția de la Albertville).

Cine nu a citit, de exemplu, despre șantierele Capitalei care duduiau în anii ’80, înșirînd coloși de blocuri pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în romanul Orbitor al lui Mircea Cărtărescu?

Cartonaşul cu model va fi aşezat pe o pătură groasă sau o periniţă.