2025

Continuăm să ne îmbrîncim în băltoaca politicii autohtone, mirați că nu se întrevăd schimbări în bine. Aceleași fețe politice la aceleași posturi TV, aceiași comentatori cu aceeași demagogie, candidați pseudo-independenți și candidaturi la care ne așteptam, dar care paradoxal ne surprind, orgolii de partid și atașamente de așa-zise valori care nu ne mai reprezintă de multă vreme. Continuăm cu acuzațiile la adresa Curții Constituționale care ar fi acționat împotriva voinței liber exprimate a votanților. Ca urmare, anticipez contextul geo-politic și social în care se va afla România în anul 2025.

Avînd o opinie juridică asupra situației, Curtea Constituțională s-a substituit instituțiilor eșuate ale statului român. Părerea generală este aceea că CCR a anulat democrația României, adică votul exprimat de români prin depășirea atribuțiilor. Nu susținem această teză. Rolul Curții Constituționale, este acela de a asigura supremația Constituției, pentru că într-o democrație constituțională legea fundamentală trebuie să prevaleze întotdeauna. CCR nu și-a depășit atribuțiile, ci dimpotrivă, și-a exercitat prerogativele. Este cu totul altceva. Votul a fost anulat ca o consecință a nulității procesului electoral, nulitate care a intervenit înainte de finalizarea primului tur al scrutinului. Practic, votul a fost exprimat democratic, dar campania a fost desfășurată prin mijloace dolosive, ceea ce presupune că rezultatul procesului electoral din primul tur a fost obținut cu rea-credință și prin înșelăciune. Exemplific astfel: de bună credință am cumpărat un autoturism despre care am aflat ulterior că a fost furat. Chiar dacă eu am contract de achiziție legal întocmit, chiar dacă am achitat suma cerută de cumpărător, chiar dacă autoturismul a fost verificat „la RAR” iar pe talon apare numele meu, bunul tot furat este, ceea ce anulează de drept, actul anterior, adică dreptul meu legitim.

Unii oameni încă așteaptă dovezi, încă nu știu ce s-a întîmplat cu votanții, convinși pe nevăzute de un candidat desconsiderat. Dar convingerile societății reprezintă o construcție aflată în continuă dezvoltare care nu a avut loc cu două săptămînii înainte de alegeri și nici în timpul procesului electoral. Știm prea bine, am fost prezenți, spre exemplu în luna mai 2023, cînd scriitorul și psihologul canadian Jordan Peterson a umplut Sala Palatului din București. Prelegerea a durat aproximativ două ore, în sală erau multe cupluri, oameni cu vîrste pînă în 50 de ani. Nu era niciun copil, niciun adolescent, din cîte am reușit să observ. În a doua parte a conferinței au fost preluate întrebări adresate de public prin intermediul unei aplicații mobile. Întrebarea era citită cu voce tare apoi era afișată pe un ecran mare și luminos așezat pe scenă, așteptînd răspunsul argumentat al psihologului. Una dintre întrebări a fost: „Este o plagă care se apropie din ce în ce mai mult, respectiv transgender. Cum se poate proteja România?” Toată sala s-a ridicat în picioare aplaudînd frenetic. Era un consens împotriva acestui curent catalogat ca fiind „o plagă”, iar energia creată de reacția sălii m-a ridicat și pe mine. Voiam să observ, fiind surprins de această reacție puternică și avînd impresia că în țara noastră, o expresie atît de vehementă a mulțimii se întîmplă rar. Jordan Peterson a sugerat că problema se va produce în educația copiilor: „Valul transgender vine spre voi negreșit. Va trebui să vă implicați personal în sistemul de educație. Cunoașteți ce informații primesc copii voștri în instituțiile de învățămînt și implicați-va personal. Toți copii care pot să părăsească sistemul de educație o vor face. Astăzi, 50% dintre americani își retrag copii de la școală...”. Iar abandonul școlar este o problemă de ani de zile în România. Conform datelor recente oferite de Eurostat, în anul 2023 peste 16% dintre elevi au abandonat școala, România fiind țara cu cel mai mare procent al ratei de abandon școlar din Uniunea Europeană, urmată de Spania cu 14%. În țara noastră, 23.000 de elevi renunță la studii în fiecare an...

O altă întrebare adresată de publicul prezent la întîlnirea cu Jordan Peterson a vizat problema globalizării în care România ar fi fost prinsă, sensul întrebării fiind lipsa voinței noastre. Răspunsul scriitorului a generat iar aplauze: „70% dintre legile țării voastre sînt astăzi scrise în Bruxelles. Nu este o idee prea bună, pentru că în scurt timp, 90% dintre legile țării voastre vor fi scrise de către Uniunea Europeană”. Peterson a continuat sugerînd venirea unei schimbări identitare a societății care se va produce (biblic) prin agonia unei rătăcirii „în pustie”: „Atunci cînd tiranii voștri vor dispărea, vă veți îndrepta înspre deșert”, parcă sugerînd că percepem UE și NATO ca pe niște asupritori.

Reflectînd în continuare la situația politică a României, o țară a cărei situații nu a fost mediatizata in partea noastră de lume si care se aseamănă cu Romania, cel puțin din punct de vedere al locației geografice de margine continentală, Irlanda, a respins preluarea scenei politice de către partidele de extremă dreaptă. Conspirațiile Electorale au început deja”, este titlul din publicația Wired al unui articol care explică faptul că alegerile din Irlanda au fost marcate de trendul partizan de extremă dreaptă care se înscrie în tendința politică occidentală.

Partidul de extremă dreaptă din Irlanda acuză rezultatul alegerilor pierdute prin fraudă electorală, după ce o parte dintre votanți nu s-ar fi legitimat înaintea votului, unele dintre buletinele de vot ar fi fost distruse înainte ca oamenii să poată vota, iar în unele localități din țară oamenii ar fi votat de două ori, după ce ar fi primit mai multe buletine de vot identice.

Conform articolului citat, chiar Elon Musk ar fi postat pe X cu o zi înaintea alegerilor: „The people of Ireland will vote for freedom” (Irlandezii vor vota pentru libertate). Este clară influența votului din Statele Unite asupra opiniei politice a comunității „far-right" din Irlanda care are convingeri anti migrație și anti avort. În Irlanda, candidata de extremă dreaptă Michelle Keane care sprijină politică anti-imigrație și anti-avort susține că alegerile au fost fraudate în defavoarea ei. Deși partidele tradiționale care au preluat în propria campanie multe dintre ideile politice susținute de candidații extremiști, mai ales în privința imigranților, au reușit de această dată să rămînă la putere. Dar analiștii politici irlandezi consideră că partidele extremiste au impus o viziune socială care va continua în următorii cinci, zece sau douăzeci de ani. Articolul conchide cu o frază memorabilă: „Amenințarea partidelor de extremă dreaptă din această tară nu a fost niciodată aceea ca vor prelua puterea, ci că vor reuși să își impună ideile și viziunile politice în sistem, ceea ce s-a întîmplat, și că vor transforma Irlanda într-un loc mult mai ostil și periculos pentru persoanele de culoare, pentru cetățenii altor state și pentru musulmanii care locuiesc în Irlanda, ceea ce vor continua să facă.” Astfel, adăugăm Irlanda șirului de state amenințate de politica anti-liberală înăuntrul Uniunii Europene.

Relațiile României cu NATO vor fi discutate aprins în 2025. În speech-ul oferit de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte, în data de 12 decembrie 2024, acesta nu menționează niciodată România, cu excepția răspunsului oferit la întrebarea adresată la final despre problemele scrutinului pentru alegerile prezidențiale din țara noastră, cînd Rutte sancționează utilizarea conceptului de „amenințare hribrid” care, nu ar avea legătură cu ceea ce s-a întîmplat cu alegerile: „[...] a fost sabotaj, a fost atac cibernetic”. Apoi avertizează că nu era nimic nou, informații despre aceleași probleme au fost raportate la nivelul NATO de Republica Moldova în cadrul referendumului și al alegerilor prezidențiale, înainte de scrutinul nostru: „să nu fim naivi!” exclamă Rutte, „am precizat că nu sîntem în război, dar nici pace nu este, această situație se desfășoară în casele noastre”. Cu alte cuvinte, România a fost „naiva” Uniunii Europene, știind cu ce se confruntă vecinul de peste gard și primind avertismentele partenerilor noștri. Este clar că NATO nu ne scuza și nici nu primește lamentările noastre. Este la fel de clar și faptul că țara noastră nu este invitată la discuții despre războiul din Ucraina și nu este inclusă în coalițiile formate în cadrul Alianței Nord Atlantice, așa cum este cazul Inițiativei Europeane de Scut Aerian (European Sky Shield Initative) condusă de Germania sau coaliția formată de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia pentru construirea rachetelor cu rază lungă. Toate acestea necesită o diplomație atentă din partea liderilor noștri politici cu vehementul secretar NATO.

Noua realitate socială de la noi ne va da de gîndit în 2025: unde nu există acces la informație de calitate pe internet, pătrunde Tik Tok. Conform unui studiu realizat de ANCOM în august 2024, gradul de acoperire națională cu tehnologii de fibră optică capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice și internet este de 93%. În ciuda posibilităților de acces la internet pe care țara noastră le are, doar 27,7% dintre românii cu vîrste cuprinse între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, respectiv 72% din populația României nu are abilitați digitale elementare, cum ar fi utilizarea eficientă a unui telefon inteligent sau a unui laptop. Astfel, România este pe ultimul loc în UE la acest capitol.

Conform studiului ANCOM, 1635 de localități din 39 de județe, nu au în 2024 acces la internet. Pe fondul avertismentelor primite din partea World Economic Forum care anticipează încă din 2023 ca între primele cinci riscuri globale în anul 2025 va fi riscul de creștere al polarizării sociale în relație cu riscul de dezinformare și de răspîndire a informațiilor false, disponibilitatea infrastructurii digitale și abilitățile oamenilor de a filtra diferitele surse de informație disponibile online trebuie să intre serios în preocuparea liderilor politici pe plan local.   

Nu în ultimul rînd, începînd cu anul 2025, românii vor conștientiza că valorile liberale sînt într-o criză continuă, păstrarea acestora fiind responsabilitatea fiecăruia dintre noi: Benjamin Franklin ieșea din Indepenedence Hall din Philadelphia, iar o femeie s-a apropiat de el. Ne aflăm în luna septembrie 1787, moment de răscruce în istoria Americii, cînd majoritatea politică și culturală a vremii s-a întîlnit în Pennsylvania State House (în prezent Independence Hall), pentru a dezbate slăbiciunile actului de guvernare al Statelor Unite și redactarea unui nou cadru fundamental de guvernare al Confederației. Urmare a acestei întîlniri a fost scrisă Constituția Statelor Unite ale Americii. Eliza Powell, o cochetă reprezentantă a clasei bogate a orașului Philadelphia și emblemă a vieții politice locale, îl întreabă pe Franklin ce fel de guvernămînt a fost creat în cadrul Convenției: „Ei bine, domnule Doctor, ce avem? O republică sau o monarhie?” Benjamin Franklin se întoarce încet către ea și răspunde ferm, dar îngrijorat: „O republică, dacă o puteți menține!”

Alexandru Gheorghe este jurist și student doctorand în Filosofie Politică și Morală la Școala Doctorală a Facultății de Filosofie din București.