Dreptul de a huidui

Formația britanică Coldplay a ales să invite, la concertul susținut la București, un cîntăreț de manele. În prima seară, publicul a huiduit. În a doua, a aplaudat. În decurs de 24 de ore, de la huiduială la aplauze, o întreagă polemică s-a încins în România.

Pe de o parte, cei care au huiduit au fost acuzați de „rasism”. În opinia unora, aceștia au huiduit, de fapt, un țigan și, prin manele, o întreagă etnie romă. Au fost și unii care chiar i-au acuzat de ipocrizie pe cei care se declară anti-manele: de fapt, pretind acuzatorii, cei care hulesc manelele în public le ascultă în privat.

Pe de altă parte, huiduielile au fost comentate drept legitime: maneaua nu ne reprezintă, așa cum au crezut cei de la Coldplay, manelismul fiind, de fapt, cultura prostului gust, a violenței, a misoginismului. Coldplay au fost acuzați de superficialitate cînd au ales această bucată muzicală, crezînd că manelele reprezintă gusturile românilor.

Formația britanică a fost pusă la zid pentru că s-au inspirat din topuri realizate pe YouTube, fără să se documenteze asupra genului, a versurilor, fără să cunoască sau să aprecieze cu adevărat manelele. Pagina lor de Facebook a fost, de altfel, inundată cu mesaje ale fanilor revoltați.

„E amuzant cum o trupă care nu a mai fost niciodată în România, cel mai probabil nici nu știa unde se află pe hartă și tot ce știau despre România era că aici au venit unii dintre criminalii din Marea Britanie, a venit în România să le vorbească oamenilor despre tolerarea unui gen muzical pe care sînt nevoiți să-l «tolereze» în fiecare zi, duduind din mașinile oprite la semafor, din difuzoarele barurilor și restaurantelor și, cel mai rău, din apartamentele altora, noaptea, cînd oameni care lucrează și plătesc taxe ar trebuie să poată dormi. Acest tip de muzică promovează rasismul, misoginia, violența, lipsa de toleranță, criminalitatea, traficul uman, materialismul” (Julia Olsen, studentă în România).

„Aducînd un cîntăreț de manele ați făcut exact opusul a ceea ce ne reprezintă, ne-ați pus o etichetă (doar pentru că era în tendințe), fără să încercați să înțelegeți ce se ascunde în spatele ritmurilor sale. (...) Vă rugăm să faceți o documentare mai bună data viitoare. Chiar dacă știu că nu a fost intenționat, iar spectacolul a fost absolut uimitor, gustul amar încă rămîne” (Mihai Suceveanu, medic cardiolog)

Coldplay, „educatorii” românilor

Spiritele s-au încins pro și contra în cea mai clasică dispută asupra corectitudinii politice. Mai ales că cireașa de pe tort a venit după al doilea concert. Pe un ton moralizator, la al doilea concert, solistul trupei Coldplay, Chris Martin, a apărut alături de manelist și le-a spus fanilor: „Ieri aţi huiduit, azi aş dori să huiduiţi mai tare”.

„Coldplay a făcut educație publicului din România”, s-a susținut după concert, atît pe rețelele sociale, cît și în unele mass-media, avînd în vedere că manelistul fusese, de data aceasta, aplaudat. Ce nu s-a remarcat însă la a doua reprezentație a fost abila schimbare de strategie a formației britanice. Dacă, în prima seară, maneaua a fost interpretată cu toate tînguielile aferente genului, în a doua a fost mai degrabă un soi de „cover”. Membrii Coldplay l-au acompaniat pe cîntărețul român, cu un sound care ducea mai degrabă spre rock: melodia „Păi Naa” cîntată în a doua seară nu mai avea nimic de-a face cu cea interpretată inițial.

Ce ție nu-ți place

Formația Coldplay se erijează de mulți ani în activiști iubăreți de iubire, lansîndu-se pe apele învolburate ale corectitudinii politice prin care nu prea știu să navigheze. Se bagă în tot soiul de cauze sociale, politice sau de mediu, manevrînd slogane care se întorc împotriva lor. Luptînd contra stereotipurilor și a prejudecăților, ei înșiși au fost acuzați că le folosesc din plin.

Este cazul unui videoclip filmat în India, în urmă cu cîțiva ani, pentru melodia „Hymn for the Weekend”. Pentru filmări, Coldplay și Beyoncé au călătorit la Mumbai în timpul festivalului anual Holi. Videoclipul arată trupa cîntînd și dansînd pe străzi cu copiii, în timp ce sînt stropiți cu vopseluri. Beyoncé apare îmbrăcată ca o actriță de la Bollywood, în haine indiene și mehndi.

Criticii au acuzat trupa că folosește India pentru a-și face o imagine de incluziune socială, descriind videoclipul drept „visul febril al unei persoane albe despre cum arată India”. De asemenea, trupa a fost acuzată că nu și-a dat silința să descopere fața reală a Indiei, cultura modernă, schimbările care au avut loc în țară, ci s-au limitat la o suită de prejudecăți, păuni, vopseluri și „oameni sfinți”, ignorînd cu desăvîrșire complexitatea țării și a culturii sale.

Scandalul a izbucnit virulent, în același an, în timpul unui concert susținut în India: solistul formației, Chris Martin, a fost acuzat că a profanat steagul Indiei. După ce a defilat cu steagul de-a lungul scenei, Martin l-a împăturit și și l-a băgat în buzunarul din spate al pantalonilor. Gestul a fost interpretat ca unul obscen, iar de aici, o întreagă tevatură.

Bineînțeles, pentru niște oameni care nu și-au întins nervii pe coardele sensibile ale corectitudinii politice, toate aceste acuzații par niște exagerări. Însă, cum Coldplay susține în mod constant rotițele corectitudinii politice, scandalul a fost exact pe gustul „propriul medicament”.

Între retorică și interese

Episodul indian nu este nici pe departe singura controversă în privința formației. Coldplay sînt de ani buni activiști pro-Palestina. În 2011 au găsit de cuviință să promoveze, prin contul lor de Facebook, un cîntec militant de susținere a Palestinei. Ceea ce a provocat un val de furie, în primul rînd din partea fanilor evrei, care au amenințat cu boicotarea formației. La ora respectivă, Coldplay nu a făcut nici o declarație, nu au ieșit cu nici un fel de explicație care să le justifice activismul, nu au ținut să provoace o dezbatere. Au preferat s-o „șteargă englezește”, adică au șters pur și simplu postarea (și comentariile aferente) de pe contul lor, fără să mai spună nimic altceva, sperînd probabil că totul va fi dat uitării.

Preferințele lor politice au înclinat însă în favoarea lor, anul trecut, în 2023, în Malaezia. Din cauză că sînt (și) susținători fervenți ai comunității LGBTQ, opozanții islamiști din țară au vrut să le interzică concertul. Balanța a fost înclinată de prim-ministrul Malaeziei, care a adus argumentul decisiv: poate că susțin ei homosexualitatea, însă sînt și susținători ai Palestinei.

Ecologiști, cînd le convine

La doar cîteva zile după scandalul provocat la București, presa britanică a anunțat că formația Coldplay va realiza „cel mai prietenos album în raport cu mediul înconjurător” din discografia sa. Fiecare disc va fi fabricat din sticle de plastic reciclate, recuperate din spaţii de depozitare a deşeurilor.

Coldplay s-au erijat de mulți ani și în apărători ai planetei. Încă din 2019 au anunțat că nu vor mai pleca în turnee dacă acestea nu vor fi „sustenabile”. Ocaziile li s-au oferit cu duiumul, în special din partea companiei germane BMW și a companiei petroliere finlandeze Neste. Amîndouă companiile și-au făcut campanii de imagine în urma acestor contracte. Peste noapte, atît BMW, cît și Neste au devenit companii „sustenabile” și „prietenoase” cu mediul.

Însă criticile nu au întîrziat să apară: BMW, un cunoscut protector pentru industria auto, a fost chiar amendat în 2021, de Comisia Europeană, cu 373 de milioane de euro. Motivul invocat: restricţionarea concurenţei în domeniul sistemelor de evacuare a gazelor de eşapament pentru maşinile diesel. Potrivit Comisiei Europene, „aveau tehnologia necesară pentru a reduce emisiile dăunătoare sub nivelul legal prevăzut de standardele UE privind emisiile. Dar au evitat să-şi facă concurenţă prin faptul că nu au folosit întregul potenţial al acestei tehnologii pentru a merge mai departe decît nivelul de purificare prevăzut de lege”.

În ce privește colaborarea cu compania petrolieră Neste, Colplay s-au văzut confruntați cu noi acuze. Compania are în arsenal multiple scandaluri legate de defrișări masive de pădure, pentru producția de ulei de palmier. Lucrurile au mers pînă într-acolo încît directorul organizației europene „Transport and Environment”, Carlos Calvo Ambel, i-a numit pe cei de la Coldplay „idioți utili” ai companiilor care vor să-și spele imaginea de poluator, făcînd totodată apel să renunțe la aceste contracte.

Te-ai fi așteptat ca, în urma revelațiilor, britanicii ecologiști să ia atitudine. Nu au făcut-o și, mai mult, au susținut că ei nu au nici o „influență” asupra politicilor companiilor corporatiste.

Aplauzele ideologice

Aplauzele pe linie de partid sînt apanajul totalitarismului. Într-o dictatură, publicul trebuie să încuviințeze tot ce i se transmite de „sus”, de pe scenă. Nu are dreptul să judece cu glas tare. Dacă își manifestă dezaprobarea are de suferit.

Dezbaterea despre huiduielile care au avut loc în timpul concertului Coldplay a virat rapid înspre rasism, doar pentru că oamenii au hulit promovarea unui tip de subcultură de care s-au săturat, de care vor să se delimiteze și pe care îl detestă ca etichetă. Mai ales că această etichetă le-a fost pusă în goana febrei corectitudinii politice, o ideologie a extremei stînga, care prinde, precum comunismul, din nevoia oamenilor de a se simți nobili.

O noblețe apărată cu vehemență dictatorială.