Istoria fericirii

Noroc că istoria a inserat fața zîmbitoare galbenă.

Ați zîmbit? Probabil da, și chiar ușor ironic pentru că, nu-i așa, cum să parcurgi o asemenea istorie într-o scurtă rubrică? Nu poți, desigur. Dar să pui un accent, da. Cum ar fi acela că fericirea nu a fost percepută în istorie așa cum o percepem în prezent, ba chiar sensul ei a fluctuat substanțial odată cu epocile.

Grecii echivalau fericirea cu virtutea, deci cu o anumită conduită morală și intelectuală a individului, în timp ce romanii puneau accent pe prosperitate, pe plăcere și pe favoarea divină, iar apariția creștinismului a legat în mod direct, definitiv și irevocabil fericirea de prezența lui Dumnezeu în viața individului. Epoca Luminilor a adus o perspectivă nouă, probabil cea mai apropiată de cea din prezent, asupra fericirii. De fapt, istoricii fac o conexiune directă între conceptul de fericire așa cum îl înțelegem noi astăzi și iluminiști. Aceștia, prin apelul lor la rațiune și știință, au scos fericirea din sfera exclusivă a dimensiunii spirituale, aducînd-o pe pămînt și democratizînd-o. Thomas Jefferson s-a ocupat personal să proclame căutarea fericirii („the pursuit of Happiness”) ca un drept inalienabil al oricărui individ în preambulul Declarației de Independență a Statelor Unite, redactat în 1776. Așadar, de aici înainte, individul avea drum liber să își caute și să își găsească fericirea și cred că, de fapt, asta o face cel mai greu de găsit: libertatea de a o căuta.

Noroc că istoria a inserat fața zîmbitoare galbenă. Smiley face. Pentru că probabil una dintre lecțiile istoriei despre fericire este că aceasta vine cînd și cum nu te aștepți, la fel s-a întîmplat și în cazul semnului universal care simbolizează zîmbetul – acest reprezentant de drept (nu mereu și de fapt) al fericirii. Fața zîmbitoare a fost creată în numai zece minute, ca o simplă sarcină de lucru primită de un artist grafician din Worcester, Massachusetts, pe nume Harvey Ross Ball. În 1963, acesta a fost angajat de o companie de asigurări să realizeze un desen care să ridice moralul angajaților. Și astfel a apărut smiley face-ul. În doar zece minute, pentru doar 45 de dolari. Artistul nu și-a înregistrat drepturile de autor asupra semnului grafic, așa că ulterior acesta a fost preluat și exploatat fără rețineri. Cum ziceam, liber la fericire. Doar să știm ce și unde este. Am putea aduna din istorie și aș propune astfel un cupaj echilibrat între greci, romani și iluminiști, totul pe bază de creștinism.

Altfel, Aristotel a spus că „fericirea este sensul și scopul vieții”. Oare despre fețișoara galbenă zîmbitoare ce ar spune?

Share