Ce înseamnă cînd politicienii își fac cruce în public

În peisajul politic autohton, sîntem atît de obișnuiți să îi vedem pe politicieni făcîndu-și cruce în public, încît acest gest a ajuns să nu mai fie neapărat asociat cu solemnitatea ritualului creștin sau a marilor ceremonii de stat. Evlavios cu precădere de ochii lumii, politicianul român își face des cruce și gestul trece de multe ori neobservat. Altfel stau lucrurile în peisajul politic al democrațiilor occidentale. Spre exemplu, cînd Joe Biden își face cruce în public, într-un context care nu are nimic de-a face cu religia, pagini întregi sînt dedicate interpretării semnificației acestui gest.

De la bătălia de la Podul Milvius (312), cînd, ne spune Eusebiu din Cezareea, împăratul Constantin l-a învins pe rivalul său, Maxentius, după ce a  văzut o cruce luminoasă pe cer însoțită de „Sub acest semn vei învinge”, politicienii s-au asociat cu acest simbol profund creștin, care a devenit treptat parte din rutina publică a conducătorului. Astăzi, cînd cel mai important om politic din lume îți face cruce, gestul poate naște controverse. Cum a ajuns acest gest identitar să fie asociat cu creștinismul și ce semnificație are atunci cînd politicienii îl fac în public? Iată cîteva răspunsuri posibile.

Cum au ajuns creștinii să își facă cruce

În anii de început ai secolului al III-lea d.Hr., Tertullian este printre primele surse care ne vorbesc despre semnul crucii pe care creștinii începuseră să și-l facă pe frunte, ca binecuvîntare, dar mai ales pentru a se deosebi de ceilalți locuitori ai imperiului, atunci încă în mare parte păgîn. Din scrierile Sfîntului Vasile cel Mare aflăm că în secolul al IV-lea d.Hr., creștinii își făceau cruce trasînd mici cruci cu degetul mare sau cu indexul pe frunte, buze și piept (modalitate care se menține și astăzi în felul în care își fac cruce romano-catolicii înainte de citirea Evangheliei). De-a lungul secolelor, acest gest ritual a evoluat diferit în Orient și în Occident. Astăzi, creștinii ortodocși își fac cruce cu trei degete unite, care simbolizează Treimea, și două degete lăsate în jos, simbolizînd cele două naturi, divină și umană, ale lui Hristos, iar direcția este de la dreapta la stînga. Această modalitate a devenit canonică în Bisericile Calcedoniene, care au acceptat prevederile Conciliului de la Calcedon din 451, unde au fost declarat eretice învățăturile miafiziților, care mărturiseau precedența naturii divine în Iisus Hristos.

În Occident, gestul a evoluat diferit, astfel încît astăzi romano-catolicii, cum este și Joe Biden, își fac cruce cu palma deschisă. În secolul al XIII-lea, legislația emisă de papa Inocențiu al III-lea arată că în Occident exista deja un nou standard pentru acest gest făcut cu degetul mare, indexul și degetul mijlociu extinse, ca semn al Treimii. Gestul a continuat să evolueze pînă în ajunul Reformei protestante, cînd, sub influența practicii benedictine, s-a fixat definitiv la cel pe care romano-catolicii îl fac și astăzi, cu palma deschisă, de la stînga la dreapta. Reforma protestantă a pus sub semnul întrebării obiceiul credincioșilor de a-și face cruce, romano-catolicii fiind considerați superstițioși pentru crucile dese pe care și le făceau. Datorită acestei reticențe protestante, gestul de a-și face cruce este insolit astăzi la un lider politic occidental.

De ce contează cum și cînd își face Joe Biden cruce

La doar o zi după dezbaterea dezastruoasă pe care a avut-o cu contracandidatul său la Casa Albă pe 27 iunie, Joe Biden și-a făcut cruce într-un context pe care majoritatea comentatorilor l-au considerat nepotrivit pentru un asemenea gest. Președintele american se afla la New York pentru inaugurarea unui centru cultural dedicat istoriei drepturilor LGBT în America de Nord. Joe Biden și-a făcut cruce în timp ce Elton John spunea că o nouă președinție a lui Donald Trump ar putea duce la periclitarea drepturilor cîștigate de comunitatea LGBTQ+. Nu a fost singura ocazie. Joe Biden își face cruce în cele mai inedite ocazii, inclusiv în februarie anul acesta, în timp ce o politiciană democrată din Florida ținea un discurs în favoarea dreptului de a întrerupe sarcina, restricționat de legislația impusă de Ron DeSantis, actualul guvernator republican din Florida.

Joe Biden își face cruce și cînd se vorbește despre alegerea lui Donald Trump sau a altor politicieni republicani pe care îi consideră clone ale lui Trump, circumstanțe în care gestul ar avea semnificații apotropaice, un fel de „Doamne ferește”, și ar împiedica evenimentul nedorit să se producă. Însă președintele american și-a făcut cruce și în timpul întîlnirii pe care a avut-o la ONU cu premierul israelian în septembrie 2023, atunci cînd cel din urmă menționa că sînt prieteni de peste 40 de ani. În acest caz, gestul lui Biden pare să exprime dorința ca prietenia să continue netulburată. Date fiind ciocnirile pe care le are cu Netanyahu de cînd a început ultimul război în Gaza, invocarea ajutorului divin pare potrivită.

Joe Biden este printre puținii lideri occidentali care își fac cruce în public în circumstanțe care nu au de-a face cu ceremonialul de stat, precum depunerea jurămîntului etc. Nu devoțiunile lui private sau ceremoniile publice au atras atenția observatorilor, ci gestul spontan de a-și face cruce în cele mai neașteptate momente. Analiștii rămîn nedumeriți. Probabil că, în acest caz, explicația cea mai bună este și cea mai simplă. Gestul este un automatism, pe care Joe Biden, romano-catolic practicant, și l-a cultivat de cînd mergea copil la cateheză. De-a lungul istoriei, catolicii au însoțit Quod absit-ul (un fel de „Doamne ferește”) de semnul crucii. Biden probabil face la fel, iar gestul lui, în ciclul știrilor zilnice, nu poate decît să pară desuet.

Valentina Covaci este specialist în istoria Bisericii și liturgist.