Ora de vară – pro, dar mai ales contra

În noaptea de sîmbătă spre duminică, România trece la ora de vară și dă ceasurile înainte – ora 3 devine ora 4, ceea ce toate dispozitivele noastre electronice știu foarte bine și fac automat. Entomologul neozeelandez George Hudson a fost primul care s-a gîndit la ora de vară, în 1895 – dorea să fie mai multă lumină seara pentru a-și putea colecta insectele. Apoi industriașul englez William Willett, un pasionat de golf care ar fi vrut să-l poată practica seara și care a observat, în 1907, că londonezii dorm dimineața, vara, deși e lumină, a militat pentru introducerea a ceea ce s-a numit Daylight Saving Time, adică ora de vară. Ea avea să fie adoptată de germani și de britanici în 1916, ca o necesitate din timpul Primului Război Mondial, iar ulterior și de alte țări, inclusiv România. De atunci, s-a renunțat la ora de vară de cîteva ori și s-a tot revenit la ea – în țara noastră, este în vigoare fără întreruperi din 1979.

Am discutat cu dr. Oana Deleanu, șef de lucrări, medic primar pneumolog cu competență în somnologie, despre utilitatea reală a orei de vară, în zilele noastre, și și-a început răspunsul cu o anecdotă: „Cel mai bine descrie acest Daylight Saving Time (DST) următoarea glumă: un amerindian a fost întrebat ce părere are despre DST și el a răspuns că numai omul alb ar putea să creadă că, dacă are o pătură și taie o bucată de la un capăt al păturii și apoi o coase la celălalt capăt, va avea o pătură (respectiv o zi) mai lungă. Ora de vară, «ora care salvează energie», este inventată, nu are legătură cu mersul firesc al soarelui. Circa 80% din populația globului nu folosește această găselniță care se presupunea, în perioadele războaielor mondiale și prin anii ’70, că ar economisi energie. Realitatea este că soarele nu se mișcă după cum vrem noi, ci într-un singur fel. În agricultură și zootehnie, această oră de vară creează probleme, pentru că vacile dau lapte la aceeași oră (ora standard, ora de iarnă), iar roua apare tot fără să țină cont că noi dăm ceasul înainte. Inițial au fost studii care au arătat că se economisește energie (pentru iluminat) folosind DST, însă de atunci au trecut multe zeci de ani, s-a inventat aerul condiționat, de exemplu, așa încît la orele călduroase din timpul zilei ai lumină, nu aprinzi becul, dar folosești aerul condiționat pentru răcorire, deci tot consumi curent. Există multe studii recente care au demonstrat că, de fapt, DST nu aduce nici un beneficiu din punctul de vedere al economisirii energiei. În plus, consumerismul înflorește dacă avem mai multă lumină seara pentru că oamenii nu își petrec neapărat timpul în parc, ci… în magazine, mai ales seara tîrziu”.

Eliminarea trecerii la ora de vară a fost discutată în Europa în ultimii ani, fără să se ajungă la o decizie finală. În 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a se renunța la schimbarea orei de două ori pe an, după un sondaj printre milioane de europeni (84% din ei s-au exprimat pentru această renunțare). Parlamentul European a votat și el în favoarea sistării sistemului celor două ore cu începere din 2021, dar statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit, pînă acum (Brexit și pandemia au fost și ele o piedică), să ajungă la un consens în Consiliul UE în privința orei care să rămînă neschimbată pe parcursul întregului an. „Cînd trecem la ora de iarnă, ne adaptăm mult mai ușor decît atunci cînd trecem la cea de vară. Există studii care arată că, în jurul trecerii la ora de vară, sînt mai multe infarcte, mai multe accidente vasculare, mai multe avorturi spontane după fertilizări in vitro. Aș menționa și un articol anecdotic care preciza că sentințele judecătorești date imediat după trecerea la ora de vară sînt mai grele. Adolescenții au, în general, tulburare de somn de tip întîrziat, adică se culcă tîrziu și se scoală tîrziu, și mai ales pe ei trecerea la ora de vară îi destabilizează – de exemplu, ora 2 la care secretă melatonină și merg la culcare devine ora 3, iar dimineața se vor trezi mai greu, vor dormi mai mult. Este demonstrat științific că adolescenții au mari probleme de adaptare la școală după trecerea la ora de vară, probleme care pot dura și pînă la trei săptămîni. În schimb, ceea ce aduce bun ora de vară este că, avînd mai multă lumină seara, sînt în general mai puține accidente, mai ales la pietoni și bicicliști, pentru că vedem mai bine – tot anecdotic, cred că acest lucru nu se aplică și în România”, mai spune dr. Oana Deleanu.

Am vrut să știu dacă trecerea la ora de vară poate fi o amenințare, cu consecințe nebănuite, asupra organismului nostru. „Sigur că, dacă vom fi puși să votăm, oamenii și-ar dori nu una, ci două-trei ore de lumină în plus seara (pe cine interesează cum e afară dimineața, cînd pleci la muncă? Ar putea răsări soarele la 9 sau la 10, nu ne pasă!), fără să se gîndească că, dacă au lumină pînă la 12 noaptea, le va fi mai greu să adormă. Noi adormim ritmați de melatonină, care se secretă cînd se face întuneric, și ne trezim ritmați de lumina de afară, care ne trezește prin influențele asupra hipotalamusului, transmise pe cale oculară către chiasma optică, nucleul suprachiasmatic fiind cel care reglează ritmul nostru de somn-veghe. Deci somnul va veni mai «tîrziu» seara, iar dimineața ne vom trezi mai tîrziu și mai greu, vom avea ceea ce se numește «inerție matinală». Dar cei care aleg ce le convine lor mai mult, nu ce este natural, nu s-au informat încă despre ce efecte negative (medicale și sociale) are modificarea timpului în funcție de dorința lor. Ne dorim să mîncăm sănătos, să facem sport, să respectăm natura, avem și o Oră a Pămîntului, dar cînd vine vorba de trecerea la ora de vară exact peste asta trecem cu nonșalanță: peste ora pămîntului!”, e de părere dr. Oana Deleanu.

M-am recunoscut cu ușurință ca fiind dintre cei care ar împinge ora înainte cît de mult s-ar putea. Mi-am păstrat tulburarea de somn de tip întîrziat specifică adolescenței, dar nici nu am avut o viață care să-mi impună un alt ritm. Sînt punctuală la întîlnirile matinale, chiar dacă o trezire bruscă îmi strică toată ziua. Admit și că am ignorat importanța unui somn de calitate și suficient, pînă nu demult, cînd am început să-i simt lipsa. Iar anul acesta ar putea fi primul în care perspectiva unor zile (așa-zis) mai lungi nu mă mai bucură. Și tocmai acum citesc că, pentru reducerea birocrației și dat fiind că s-a ajuns într-un punct mort, Comisia Europeană ar vrea să renunțe la propunerea din 2018 și să rămînem cu cele două „ore” din an. Decizia se va lua în următoarele luni.