Inteligența folosirii Inteligenței Artificiale

În Marea Britanie, David Game College, o școală particulară din Londra, a inițiat un experiment inovator: pregătirea elevilor pentru examene, exclusiv cu ajutorul Inteligenței Artificiale, fără implicarea directă a profesorilor. Proiectul-pilot, lansat acum șase luni și o premieră în Regatul Unit, prevede ca, în locul profesorilor tradiționali, elevii să folosească o platformă AI, asistată de „antrenori pedagogici”. Acești antrenori sînt calificați ca profesori, însă rolul lor se limitează doar la ghidarea elevilor în utilizarea platformelor și dezvoltarea unor abilități non-tehnice, precum participarea la dezbateri.

Proiectul urmărește ca prin Inteligența Artificială să fie personalizat procesul de învățare, evaluînd cunoștințele elevilor și identificînd lacunele acestora cu o precizie superioară unui profesor obișnuit. Potrivit lui John Dalton, directorul adjunct al David Game College, Inteligența Artificială poate îmbunătăți educația printr-o abordare mai adaptată nevoilor fiecărui elev. Marea Britanie și-a anunțat, de altfel, prin premierul Keir Starmer, intenția de a se transforma într-un hub al Inteligenței Artificiale. În discursul său, Starmer a susținut că Inteligența Artificială este o oportunitate de a face din Regatul Unit un lider mondial în domeniu.

„O umbră a răului”

În același timp cu debutul acestui experiment în Marea Britanie, reprezentanții Vaticanului au cerut guvernelor lumii să monitorizeze cu atenție dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Conform unui document publicat de Vatican și aprobat de Papa Francisc, Inteligența Artificială are un potențial ridicat de a răspîndi dezinformarea și de a afecta stabilitatea socială. „Știrile false generate de AI pot submina gradual fundamentele societății”, se menționează în documentul elaborat de două departamente ale Sfîntului Scaun.

Vaticanul a subliniat necesitatea unei reglementări stricte pentru a limita efectele negative ale acestei tehnologii. „Această chestiune necesită o reglementare atentă, întrucît dezinformarea, în special prin conținuturi media controlate sau influențate de AI, se poate răspîndi neintenționat, alimentînd polarizarea politică și tulburările sociale”, se precizează în document.

De altfel, Papa Francisc a abordat în mod repetat problematica etică a Inteligenței Artificiale. La Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat acum două săptămîni, Suveranul Pontif a avertizat asupra „îngrijorărilor majore” pe care AI le ridică în privința viitorului omenirii. De asemenea, Papa Francisc a subliniat importanța responsabilității umane în fața progresului tehnologic, exprimîndu-și poziția și în cadrul summit-ului G7 din luna iunie a anului trecut, desfășurat în Italia. Într-un discurs, Papa a insistat că oamenii nu ar trebui „să permită algoritmilor să le decidă destinul”.

Noul document al Vaticanului, intitulat Antica et nova („Antic și nou”), explorează impactul AI asupra unor domenii esențiale, precum piața muncii, sistemele de sănătate și educația. „La fel ca în toate domeniile de activitate în care oamenii sînt chemați să ia decizii, umbra răului se profilează și aici. Evaluarea morală a acestei tehnologii trebuie să ia în considerare modul în care ea este direcționată și utilizată”, avertizează raportul Vaticanului.

Cît de negru este dracul?

Deși Vaticanul a etichetat Inteligența Artificială drept o „umbră a răului”, susținătorii introducerii acesteia în educație mizează pe beneficiile sale. Potrivit acestora, cel mai mare beneficiu este accesul mult mai facil la informații, tehnologia fiind mai atractivă pentru elevi decît un curs tradițional. Prin platformele de realitate virtuală și augmentată susținute de Inteligența Artificială, elevii pot explora medii complexe (cum ar fi laboratoare virtuale, simulări istorice sau experimente științifice), într-un timp scurt și la distanță de cîteva click-uri. În plus, este folositoare și profesorilor: aceștia pot evalua mai rapid și, susțin adepții, mai obiectiv temele elevilor sau testele, pot rezolva și problemele administrative, reducînd astfel timpul de muncă și permițîndu-le să se concentreze mai mult pe activități creative sau pe mentorat.

În realitate, însă, ne confruntăm cu inegalități digitale. Nu toți elevii au acces la tehnologie de ultimă generație, ceea ce poate accentua disparitățile educaționale dintre diferite grupuri socio-economice. În plus, dependența de tehnologie, deja instaurată în societate, va fi augmentată. Prea multă încredere în Inteligența Artificială poate reduce nu doar interacțiunile umane, esențiale pentru dezvoltarea socială și emoțională a elevilor, ci și dezvoltarea unei gîndiri critice.

Anularea gîndirii critice

Poate cea mai mare temere legată de folosirea Inteligenței Artificiale în educație vine din dependența de soluțiile oferite de aceasta. Tehnologia, folosită fără cunoștințe prealabile, poate încuraja o abordare pasivă a informațiilor, elevii fiind tentați să copieze răspunsurile, fără să le analizeze și să le aprofundeze. Una este să citești o carte și mai apoi să discuți cu ChatGPT, lămurindu-ți sau structurîndu-ți niște idei, alta e să nu o citești și să-l pui să-ți scrie un eseu, pe care îl predai fără să-i arunci nici o privire.

Potrivit unei cercetări Pew Research Center, realizată în 2024, 26% din adolescenții cu vîrste cuprinse între 13 și 17 ani au folosit ChatGPT pentru a-și face temele. Cifra s-a dublat în doar un an: în 2023, statistica indica doar 13%. Cu alte cuvinte, dacă trend-ul se păstrează, în cîțiva ani nici un elev nu-și va mai bate capul singur să-și scrie eseurile sau să-și rezolve problemele, ci va apela direct la ChatGPT. Această creștere rapidă, observată în cercetarea Pew Research Center, a fost pusă și pe seama integrării tehnologiilor de Inteligență Artificială în viața școlii, dar mai ales a facilităților pe care ChatGPT le oferă elevilor.

Una dintre motivațiile celor care folosesc Inteligența Artificială pentru a-și scrie temele este nu atît dorința de a afla lucruri noi, ci de a lua note mai bune și nevoia de a „străluci” în ochii profesorilor și ai celorlalți elevi.

Lenea intelectuală

Însă chiar dacă ChatGPT-ul ne poate ajuta să „dăm bine”, ne scrie eseuri inteligente, cu idei originale și bine argumentate, să ne lăsăm cu totul pe mîna sa este o capcană. După cum evidențiază chiar un studiu Apple, realizat anul trecut. Acesta dezvăluia limitele sistemelor de Inteligență Artificială generativă, precum ChatGPT.

Deși impresionant în răspunsurile pe care le oferă, ChatGPT nu posedă adevărate capacități de raționament sau analiză logică pe care le are mintea umană. De multe ori este ignorat faptul că răspunsurile oferite de ChatGPT sînt în realitate doar repetări și imitații ale datelor la care Inteligența Artificială a fost expusă în timp ce era antrenată pe volume uriașe de informații din cărți, articole și postări pe Internet. La fel ca studenții care memorează fără să înțeleagă, sistemele Inteligenței Artificiale memorează pur și simplu o cantitate mare de informații fără a înțelege semnificația lor mai profundă. Sînt capabile să „repete” răspunsuri care par corecte, dar eșuează atunci cînd se confruntă cu întrebări modificate sau contexte noi care le perturbă algoritmii de căutare.

Bineînțeles, nevoia oamenilor de a căuta scurtături este profund umană și omniprezentă în toate domeniile vieții, nu doar în educație. În multe cazuri, oamenii caută modul facil de a se achita de o sarcină, nu din lene, ci din necesitate. Lipsa de timp, suprasolicitarea și presiunea socială îi determină să găsească cele mai rapide metode de a rezolva o problemă. Or, ChatGPT nu va fușeri răspunsurile, ci va oferi rezolvări de foarte bună calitate. Pe de altă parte, există și oameni care, chiar dacă ar avea timpul și resursele necesare, preferă să evite orice efort intelectual. Se lasă pe mîna Inteligenței Artificiale, din comoditate, nu pentru că ar vrea să afle mai multe, nu pentru că au nevoie de o îndrumare și o sistematizare a unor idei, ci pentru că pur și simplu n-au chef să-și bată capul.

Or, în societatea în care trăim, lenea intelectuală este din ce în ce mai prezentă. Cultura succesului rapid este promovată (pe rețelele sociale pare că unii reușesc „peste noapte”, fără muncă reală), în detrimentul „buchisitului”. Distracția facilă și superficialitatea sînt mai prețuite decît statul cu burta pe carte. În această atmosferă de hedonism golit de esență, motivația interioară pentru cunoaștere se disipează. Învățarea nu mai este o sete de cunoaștere, ci o obligație.

Bineînțeles, oamenii vor continua să caute scurtături, iar ChatGPT oferă cea mai seducătoare dintre cărărui. Întrebarea importantă este: ce facem cu timpul astfel economisit? Îl vom folosi pentru a deveni mai inteligenți sau pentru a ne pierde în sarabanda rețelelor sociale? În vria folosirii tehnologiilor digitale, uităm adesea că acestea sînt săbii cu două tăișuri. Ne pot ajuta să progresăm, dar în același timp ne pot condamna la o viață în peșteră. Ne pot oferi timpul de care ne plîngem că ne lipsește pentru a citi o carte sau ne pot atrofia creierul.

Dar, pînă la urmă, este vorba de liberul-arbitru: depinde doar de noi dacă vom folosi Inteligența Artificială inteligent, ca pe un instrument revoluționar, sau dacă o vom transforma într-o cîrjă, uitînd că putem sta pe picioarele noastre.