Comparînd-o cu Manchester United, FCSB e o echipă timorată, naivă sau de-a dreptul slabă?

Să joci fotbal cu Man. Utd e ca și cum te-ai angaja într-o discuție teologică cu Dumnezeu. Știu, MU nu mai e de mult ce-a fost mai demult, dar nu contează asta, trăim într-o lume a virtualului, a proiecțiilor, a icoanelor publice pentru care imaginea e mai reală decît realitatea. O bătălie ca asta se duce în tranșeele circumvoluțiunilor, acolo unde armate de gînduri, temeri, speranțe, obișnuințe admirative bombardează ființa. Meciul se joacă mult înainte de fluierul de început. Riști să intri în el stors, consumat. Tactica, fizicul, psihicul sînt altele decît în mod obișnuit pentru că nu ai rutină pentru așa ceva. După care meciul chiar se joacă. Asta e faza cea mai nasoală. Abia atunci îți dai seama că joci în altă ligă. Totul se întîmplă la ei mai rapid, mai precis, mai cu orizont. Și deasupra a orice e conștiința că ei sînt Manchester United, iar ceilalți doar o colecție de inițiale. Poți învinge într-o asemenea luptă? Da, s-a mai văzut. Dar numai cu concursul adversarei, care trebuie să își facă singură rău, cu mult noroc și cu interdicția de a greși timp de 90 de minute, un veac în timp subiectiv. FCSB a greșit foarte puțin și MU nu a știut să profite doar 45 de minute. După care antrenorul echipei engleze a mutat tactic, căci, da – ce să vezi? –, echipa engleză are și un antrenor demn de acest nume. Și joaca s-a sfîrșit. A fost 2-0, dar scorul nu înseamnă mare lucru, putea fi doar 1-0 sau 4-0, tot aia în esență. Diferența e de clasă. Reprezentanta României (altfel, mult deasupra colegelor de campionat intern ca performanță europeană) a arătat limitele unui club care nu-și dă mijloacele de a putea mai mult. Man. Utd e o multinațională, FCSB e un atelier de strungărit fotbal, cu ceva talent, disciplină, spirit de grup. Băieții sînt mereu nervoși cînd nu le iese ceva pe teren, se ceartă cu toată lumea, au zvîc și ambiție enervantă. Dar asta pe aici, prin liga noastră, sau cu cei de teapa lor. După meciul cu Manchester s-au repezit la luat tricourile adversarilor. Atîta s-a putut. FCSB e o decentă echipă continentală la ora asta. E deja mult, dar nu e nimic mai mult. Fotbalul e un sport parșiv. E ca un joc de noroc. Ai senzația mereu că poți cîștiga, dar la capătul zilei cîștigă tot cazinoul. Cineva ne-a vîndut o iluzie și acum stă pe undeva ascuns și rîde de noi. Cică e sportul în care orice se poate întîmpla. Nu ne-a spus și care e probabilitatea să se întîmple asta.