Pană de IT

Cea mai mare cădere a sistemului informatic global din istorie a avut loc vineri, 19 iulie a.c. Pana IT a fost deja etichetată ca fiind din cauza Microsoft, dar mai precis este vorba despre o companie, CrowdStrike, care livrează un antivirus legat de aplicațiile informatice ale Microsoft utilizate în special de companii. Nu sînt un specialist în IT, dar articolele apărute începînd cu momentul „crahului” arată că problema a plecat de la o actualizare a programului pe care trebuia să o facă firma CrowdStrike. Unul dintre fișierele din actualizare a fost greșit formatat, ceea ce a dus la blocarea computerelor și echipamentelor (automate de plată sau pentru retragerea de numerar) conectate la un server Microsoft Windows care folosea programul CrowdStrike. 

Pare destul de clară explicația. Adevărul este că, în calitate de novice în materie de IT, am emoții de fiecare dată cînd pe ecran îmi apare cererea pentru un update al unui program pe care îl folosesc. O mică teamă mi se cuibărește în suflet că, odată cu actualizarea software-ului, ceva nu va mai merge în computerul meu. De aceea, de multe ori, apăs pe butonul acela care îmi oferă opțiunea de a face updatarea mai tîrziu. În multe cazuri, însă, actualizarea unui program soft nu înseamnă altceva decît o invitație de a cumpăra o variantă mai nouă și desigur mai scumpă.

Vineri, 19 iulie a.c., o parte din utilizatorii Windows care foloseau antivirusul CrowdStrike nu au avut de ales între a-și actualiza aplicația și a amîna acest proces, pur și simplu s-au trezit că nu le funcționează computerul. De fapt, experții arată că s-au aflat în cea mai ingrată situație pentru un utilizator de IT, și anume au avut în față ceea ce specialiștii numesc „ecranul albastru al morții”, adică un monitor care nu afișează decît un mesaj, pe fond albastru, care spune că sistemul nu funcționează.

Profesioniștii IT vorbesc despre faptul că „ecranul albastru al morții” (IT) provoacă un efect psihologic, adică induce în rîndul celor care îl privesc un fel de panică, ei au impresia că nimic nu mai funcționează și că totul este pierdut, din punctul de vedere al IT-ului. Cu această ocazie am aflat că nu sînt singurul utilizator din lume care este în pragul unei crize atunci cînd computerul său se blochează, ba chiar mai mult, înțeleg că s-a creat o ramură a psihologiei legată de folosirea calculatoarelor.

În ultimă instanță, însă, problema și rezolvarea ei sînt chestiuni tehnice. De altfel, specialiștii IT consideră că imensa pană a avut drept cauză o eroare umană. Adică un operator nu a gestionat corect actualizarea soft-ului. Experții nu exclud în totalitate nici un atac cibernetic, dar constată că șansele sînt mici, pentru că doar căderea masivă a unui server nu aduce de fapt nici un cîștig nimănui. 

Desigur, însă, poate veni cu pierderi, ceea ce s-a și întîmplat. Adică Microsoft, acest gigant IT, a fost ironizat, printre alții, chiar de Elon Musk, iar compania care gestionează antivirusul a pierdut din valoarea de piață de la bursă. Dar ne-am obișnuit ca Musk să se uite la bîrna din ochiul vecinului și să nu o vadă pe cea din ochii săi. 

CrowdStrike este o companie mai puțin cunoscută publicului larg, pentru că produsul lor de protecție în fața virușilor informatici, utilizat în tandem cu soft-urile Microsoft, este folosit în special de companii. De altfel, la nivel global sînt peste 29.000 de firme și instituții care au pe computere aplicația firmei CrowdStrike. 

De aceea și efectele celei mai mari căderi a sistemului IT din istorie au fost majore. Timp de mai bine de 12 ore, mii de companii de pe mai multe continente au fost blocate informatic și deci în imposibilitate să funcționeze. Domeniile afectate sînt dintre cele mai diverse. Astfel, sectorul financiar a fost puternic lovit. Bănci internaționale, brokeri sau companii de tehnologie financiară au fost atinse de pana IT. Printre firmele cu nume s-au aflat JP Morgan Chase, UBS sau Bloomberg. La London Stock Exchange, tranzacțiile s-au desfășurat normal, dar, pentru cîteva ore, serviciul de știri a căzut. 

Companiile aeriene au fost afectate serios. Aproximativ 5.000 de zboruri au fost anulate pe aeroporturile din New York, dar întîrzieri sau blocaje au fost resimțite și pe aeroporturi din Marea Britanie, Australia sau India. 

Blocajul s-a resimțit în media, dar și în administrarea competițiilor sportive. Cîteva posturi de televiziune din Marea Britanie și Franța și-au suspendat programele în dimineața de vineri, 19 iulie a.c. Echipa de fotbal Manchester United și-a amînat scoaterea la vînzare a biletelor pentru noul sezon, iar organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris au fost și ei afectați. În fine, sistemul de sănătate din Marea Britanie și parțial cel din Germania au avut activitatea perturbată, în sensul că au fost amînate rețete medicale sau operații chirurgicale. 

Tabloul este aproape complet. De fapt, dincolo de etichete și de efecte (deloc de neglijat), pana IT ne arată dependența economiei și a consumatorilor de sectorul informatic. Ne arată cîte blocaje se pot întîmpla de la o simplă actualizare nereușită a unui antivirus. De aici, pot pleca toate scenariile bune sau rele. Cazul Microsoft-CrowdStrike a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului și ne spune că oricîte backup-uri am avea, oricîtă tehnologie s-ar folosi, poate exista un moment în care sistemul să se prăbușească. Dincolo de riscuri, economia și societatea vor merge înainte pe drumul tehnologiei și al digitalizării. Este ceva de neoprit. Chiar dacă, oricîte măsuri de precauție ar lua IT-iștii, în sufletul lor și al nostru vom ști că poate exista un moment în care totul se poate duce de rîpă. 

Constantin Rudnițchi este analist economic.