Războaiele comerciale de la orizontul noului mandat Trump

Al doilea mandat al președintelui Trump a început vocal, iar așteptările în ceea ce privește măsurile economice nu sînt dintre cele mai favorabile. O analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI) arată că politicile economice asumate de președintele Trump ar avea efecte negative asupra economiei americane. Adică o creștere a taxelor vamale, o scădere a taxelor și impozitelor și impunerea unor restricții privind migrația vor duce la creșterea inflației și implicit vor pune sub semnul întrebării calendarul Rezervei Federale americane referitor la reducerea dobînzii. 

În ultima perioadă, instituții și experți au avertizat că măsurile economice despre care Donald Trump a vorbit în campania electorală sînt inflaționiste. Efectul a fost că moneda americană s-a întărit în raport de celelalte valute, ceea ce ne „întoarce” în primul mandat al lui Donald Trump, atunci cînd președintele insista în fața șefului Rezervei Federale pentru a favoriza un dolar mai slab față de principalele valute astfel încît exportatorii americani să cîștige competitivitate. 

Raportul FMI a urcat prognoza de creștere economică la 2,7%, în 2025, față de estimarea anterioară de 2,2%. Este clar că o eventuală reducere a taxelor și impozitelor și o subvenționare în continuare a investițiilor private, măsuri anunțate de Donald Trump, vor stimula creșterea economică, dar prețul plătit va fi inflația și implicit dobînzile mari. 

Janet Yellen, fosta președintă a Rezervei Federale și secretar de stat al Trezoreriei în administrația Biden, a criticat măsurile economice prezentate de noul președinte. Un avertisment serios a fost însă legat de deficitul bugetar record la care au ajuns Statele Unite, 6,4% din PIB, ceea ce înseamnă că SUA ar avea nevoie de o consolidare fiscală, adică de o reducere a deficitului bugetar, pe care politicile lui Donald Trump nu o pot realiza. 

O analiză a Boston Consulting Group arată efectele pe care le-ar avea introducerea unor taxe vamale mai mari de către Statele Unite. Ar fi vorba despre creșterea costurilor cu 640 de miliarde de dolari pentru primele zece state exportatoare în SUA. Cu alte cuvinte, o eventuală creștere a taxelor vamale va impune o presiune asupra costurilor companiilor exportatoare. Analiza arată că dacă SUA nu vor impune noi taxe vamale în relația comercială cu Mexic și Canada, nivelul comerțului cu SUA va crește, iar dependența de China a economiei americane se va reduce. Rămîne de văzut dacă Donald Trump va împărtăși o astfel de viziune. Cert este că studiul Boston Consulting Group arată că rutele comerciale vor suferi schimbări importante, în sensul în care America își va reduce dependența de China, iar China își va întări comerțul cu ceea ce se numește Sudul global. 

Uniunea Europeană își joacă și ea cărțile. Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aproape că a forțat parafarea acordului cu statele Mercosur și a ajuns la o înțelegere pentru un nou acord de liber-schimb cu Mexic. Este clar că Uniunea Europeană face și o mișcare strategică, în sensul că nu vrea să cedeze aceste spații de comerț către China, în expansiune, sau către Rusia. Ideea conducerii Uniunii Europene este corectă și vine într-un moment în care toată lumea, Mexic, europenii sau statele Mercosur vor să îi arate lui Donald Trump că se pot găsi soluții alternative de comerț în cazul în care America va introduce suprataxele de care vorbește președintele SUA. 

Totodată, așa cum se arată într-un document al Parlamentului European, Uniunea Europeană are în ADN încheierea de acorduri comerciale multilaterale și care includ clauze clare. America lui Trump vrea să înlocuiască multilateralismul cu bilateralismul, o situație de care cea mai mare economie a lumii ar fi avantajată. Dar problema rămîne: Trump vrea „să facă America mare din nou”, însă partenerii comerciali tradiționali și strategici ai SUA devin și ei mai mari sau, dimpotrivă, se fac mai mici? Adică este o colaborare de tip win-win sau doar una avantajoasă pentru Statele Unite? Pentru că, în a doua situație, mulți parteneri, inclusiv cei europeni, este de așteptat să caute soluții comerciale alternative, precum Mercosur sau acordul de liber-schimb cu Mexic. De altfel, recent, oficiali canadieni au declarat că, în cazul în care SUA vor introduce taxe vamale, Canada va lua o măsură similară. Ar fi echivalent cu declanșarea unui război comercial între două țări vecine care în loc să colaboreze și-ar pune „bețe în roate”. 

Din păcate, la nivel european pare că nu există o viziune comună. Statele membre și chiar sectoarele economice sînt extrem de divizate între ele în ceea ce privește, de exemplu, acordul cu Mercosur. Germania și industria în general, dar în special cea auto, susțin cu tărie acordul cu Mercosur, în timp ce agricultorii din unele state europene, precum Polonia, Franța sau România, nici nu vor să audă de semnarea tratatului cu statele din America Latină. Fermierii din cîteva state membre se tem de o așa-numită concurență neloială care ar veni în Europa prin produsele agroalimentare importate din statele Mercosur. Din păcate, interesele și abordările sînt diferite la nivel european, iar acordul UE-Mercosur o demonstrează.

De fapt, o eventuală creștere a taxelor vamale de către administrația Trump ar avea nevoie de un răspuns comun și unitar la nivelul Uniunii Europene. Va găsi Europa pîrghiile și mijloacele unei noi solidarități în mijlocul unei lumi în schimbare, nu doar din punct de vedere comercial, ci și din cel al unui tip de obscurantism politic și social care este tot mai vizibil?