Într-un început de mandat furibund, în care nu a lăsat aproape nimic neatins, conform expresiei biblice „nu mai rămîne piatră pe piatră“, președintele american Donald Trump a ajuns și la criptomonede. Suporterii acestor creații financiare erau îngrijorați. Victoria în alegeri a lui Trump venise și cu un „puseu” de creștere pe piața cripto, dar cîteva luni de zile președintele american nu a scos o vorbă pe subiect. Drept urmare, piața a scăzut.
Recent, însă, Donald Trump a făcut „marele anunț”: a scris pe propria platformă socială că SUA va deveni capitala cripto a lumii, că va revitaliza industria activelor digitale, că va găzdui la Casa Albă chiar un summit cripto, dar, mai important și mai concret, că se va crea o rezervă strategică americană de cripto care va include bitcoin, ethereum, XRP, solana și cardano. Desigur, de unele dintre aceste monede virtuale nici cei familiarizați cu economia nu au auzit, dar parcă Trump nu a vrut să dezamăgească pe nimeni, adică a inclus în coș tot ce se putea pune. Mai puțin, desigur, propria criptomonedă și cea a primei doamne, lansate odată cu învestirea în funcție și care deocamdată s-au dovedit un mare fîs.
Piața a reacționat imediat, în sensul că bitcoin a atins o cotație istorică de 106.000 de dolari. Nu este nimic neașteptat, pentru că piața criptoactivelor trăiește din declarații și postări pe rețelele sociale. De altfel, în urmă cu cîțiva ani, inepuizabilul consilier al președintelui american, Elon Musk, a exersat și el acest joc, în sensul că reușea să urce și să coboare o criptomonedă în funcție de ceea ce scria pe pagina sa a unei rețele sociale. Manipularea era evidentă, dar cine putea să-l oprească (pentru că nu existau reguli) și mai ales cine putea să îl conteste atunci pe Musk care tocmai devenise cel mai bogat om al planetei? Suporterii lui nu făceau decît să îl urmeze orbește, să cumpere și să vîndă, uneori în propria pierdere, dar de fiecare dată în cîștig pentru „marele guru” al criptomonedelor.
De altfel, o parte din susținătorii lui Donald Trump și cei ai cripto au ceva în comun, și anume un tip de fanatism. Primii cred în politician și l-au votat, ceilalți cred în cripto, le susțin și le promovează de cîte ori au ocazia.
Anunțul lui Trump referitor la crearea unei rezerve strategice americane de cripto e, însă, cît se poate de serios. Marea întrebare este: ne putem aștepta la o reglementare a acestei piețe? Fără o zonă de reglementare, inițiativa lui Trump este extrem de discutabilă, pentru că presupune o investiție din banii țării. Cu activele cripto te poți juca cu banii tăi, dar fondurile publice au totuși alt statut și nu ar fi de mirare ca decizia președintelui american să fie contestată în instanță, tocmai din punctul de vedere al direcționării banilor publici către un mediu financiar extrem de riscant. Cu siguranță că un astfel de atac în Justiție ar avea logică, mai ales într-un moment în care piața cripto în care va investi America va scădea. Nu se pune problema dacă acel moment al scăderii piețelor va veni, ci doar cînd va veni, pentru că nici măcar Donald Trump și Trezoreria americană nu vor putea să împiedice, la un moment dat, o scădere a cotațiilor unor active cripto.
Nu este primul caz în care cripto este în atenția politicienilor. În urmă cu patru ani, El Salvador, un mic stat din America Centrală cu un președinte îndrăgostit de bitcoin, făcea din această criptomonedă un mijloc de plată. Pe baza unei legi, moneda oficială a El Salvador a fost numită bitcoin-ul. Statul a cumpărat și chiar a emis obligațiuni în cripto. Este adevărat că ideea nu a fost un dezastru, în sensul că după ce a rezistat fluctuațiilor de preț de pe piața monedelor virtuale, acum El Salvador este în cîștig. Dar mîine nu se știe ce va mai fi. În orice caz, este greu de imaginat utilitatea acestei monede cripto ca mijloc de plată pentru cetățeni: cum își pot plăti ei taxele sau impozitele în bitcoin sau cum pot cumpăra o apă de la un magazin cu o fracțiune dintr-o monedă care valorează între 50.000 și 100.000 de dolari?
Și Javier Milei, președintele libertarian al Argentinei, are probleme legate tot de o criptomonedă. După ce a reușit să aducă excedent bugetar, după ce a stabilizat inflația, după ce a făcut o reorganizare administrativă drastică, într-o zi Milei a scris pe contul său de pe o rețea socială că o cripto numită libra va stimula economia țării prin finanțarea IMM-urilor și antreprenorilor. Imediat, cotația monedei virtuale a urcat spectaculos pînă la 50 de dolari. Numai că, la sfîrșitul zilei, Milei și-a șters postarea. Rezultatul? Libra s-a prăbușit la 0,50 dolari, 40.000 de oameni au pierdut patru miliarde de dolari și păgubiții s-au adresat instanței, iar Parlamentul a deschis o anchetă asupra acestui caz care pare unul clasic de manipulare a pieței.
De obicei, cînd politicienii „se bagă” în problema criptomonedelor nu iese bine. Piața este atît de volatilă, atît de riscantă, practic nereglementată, încît orice intervenție sau declarație poate fi interpretată. Cînd piața crește, toată lumea este „happy”, cînd scade și apar pierderile, ies la iveală și nemulțumiții. Președintele american își asumă acest risc, care nu pare prea mare față de altele pe care le incumbă funcția sa. Numai că „viața e complicată și are multe aspecte”. Nu se știe niciodată cînd riscul cripto îi poate sări „drept în față” lui Donald Trump.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
