Un om este mai mult decît un portofoliu

Recent, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică o metodologie privind portofoliul educațional al preșcolarilor și elevilor din învățămîntul preuniversitar, care a iscat unele reacții și a ridicat semne de întrebare. Această inițiativă vine în contextul Legii nr. 198/2023 și va deveni obligatorie începînd cu anul școlar 2024-2025, pentru generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și pentru elevii care intră în clasa pregătitoare. Intenția este de a se genera un instrument complex, conceput să sprijine dezvoltarea personală și educațională a copiilor și adolescenților, oferind o evidență clară a progresului lor. Acesta se împarte în două categorii: portofoliul individual și portofoliul educațional.

Portofoliul individual se concentrează pe documentarea progresului personal, prin intermediul activităților desfășurate în contexte formale, nonformale și informale. El include lucrări creative, proiecte, desene și alte rezultate ale activităților educative ale elevului. La sfîrșitul fiecărui an școlar, portofoliul individual este predat părintelui sau elevului, fiind considerat un instrument util pentru reflecția asupra procesului de învățare.

Pe de altă parte, portofoliul educațional are o structură mai formalizată și include documente relevante pentru parcursul educațional al elevului, cum ar fi planul individualizat de învățare, rapoartele de evaluare, diplomele de absolvire, foaia matricolă și alte certificări. Acesta este un instrument de bază în orientarea școlară și profesională a elevilor, avînd un impact direct asupra deciziilor legate de viitorul lor academic și profesional.

În esență, cred că acest portofoliu educațional reprezintă un pas înainte în adaptarea sistemului educațional la nevoile individuale ale elevilor. Prin actualizarea constantă a acestuia, elevii pot dobîndi o conștientizare mai profundă a propriilor abilități și interese, ceea ce le va permite să își dezvolte competențele necesare pentru succes. De asemenea, implicarea părinților în procesul de realizare a portofoliului poate crea o legătură mai strînsă între mediul școlar și cel familial, contribuind la o educație mai coerentă. Chiar dacă aproape toate componentele portofoliului existau și pînă acum, faptul că elevul și părintele au acces la ele într-o formă unitară permite o vizualizare mai clară asupra evoluției educaționale.

Metodologia privind portofoliul educațional aduce o serie de schimbări menite să transforme modul în care este urmărit progresul elevilor. Se reglementează un nou cadru de lucru, care oferă o imagine mult mai detaliată asupra evoluției individuale a fiecărui elev. Această abordare reflectă un efort concertat de a personaliza educația, oferindu-le elevilor, părinților și cadrelor didactice un instrument valoros pentru a urmări și sprijini dezvoltarea competențelor necesare pe parcursul școlarității.

Portofoliul educațional, așa cum este definit de această metodologie, nu este doar o simplă colecție de documente. Este un instrument dinamic, menit să reflecte realizările elevului în contexte diverse de învățare, fiind util atît pentru elevi, cît și pentru profesori și părinți. Actualizarea constantă a portofoliului permite o conștientizare mai profundă a abilităților și intereselor elevilor, sprijinind astfel dezvoltarea competențelor necesare pentru succesul academic și profesional.

Cu toate acestea, există și provocări în implementarea portofoliului educațional. Una dintre dificultăți este legată de organizarea și menținerea acestuia, mai ales în contextul în care portofoliul poate fi realizat atît în format fizic, cît și digital. O dificultate cred că va fi asigurarea uniformității în aplicarea metodologiei la nivel național. Gestionarea documentelor, asigurarea accesului la platforme digitale și implicarea tuturor actorilor educaționali necesită un efort suplimentar din partea cadrelor didactice și a administrației școlii. În plus, există riscul ca portofoliul să fie perceput ca o sarcină birocratică, mai degrabă decît ca un instrument educațional valoros, dacă nu se acordă suficientă atenție modului în care este utilizat și valorificat.

Mi-a ridicat întrebări și menționarea faptului că, în primele 90 de zile de la începerea școlii, portofoliul se particularizează împreună cu elevul/părinții. Intuitiv, presupun că ideea de personalizare sugerează că, în primele trei luni de la începutul anului școlar, fiecare elev ar trebui să aibă un portofoliu educațional care să reflecte specificul nevoilor, intereselor și abilităților sale individuale. Aceasta înseamnă că portofoliul nu este un document generic, ci unul adaptat fiecărui elev în parte, avînd în vedere modul în care acesta răspunde la activitățile de învățare, care sînt ariile sale de interes, precum și eventualele dificultăți sau nevoi speciale pe care le-ar putea avea.

Această personalizare implică o colaborare strînsă între cadrele didactice și elev, respectiv părinți, pentru a colecta și analiza date relevante despre performanțele, preferințele și progresele elevului. În cele 90 de zile, se presupune că profesorii vor observa și înțelege mai bine cum învață elevul, ce provocări întîmpină și de ce tipuri de sprijin ar putea avea nevoie pentru a-și atinge obiectivele educaționale. Nu este simplu să faci asta în 90 de zile, mai ales cînd ești diriginte al unei clase la care ai doar una, două sau trei ore pe săptămînă.

În cazul elevilor de gimnaziu și de liceu, dirigintele primește, odată cu această sarcină, un volum semnificativ mai mare de muncă. Acesta trebuie să colaboreze atent cu ceilalți profesori pentru a colecta date și produse ale activității elevilor, ceea ce ar putea adăuga presiune suplimentară asupra resurselor deja limitate.

Nu vreau să fiu nici prea entuziasmat, dar nici cîrcotaș. Metodologia privind portofoliul educațional al elevilor reprezintă un pas înainte în modernizarea sistemului de învățămînt românesc, oferind un instrument nou pentru monitorizarea și sprijinirea progresului elevilor. Cu toate acestea, succesul acestei inițiative depinde de modul în care este implementată și integrată în procesul educațional. Implicarea activă a elevilor, profesorilor și părinților este esențială pentru ca portofoliul să devină un instrument relevant și eficient, nu doar un dosar cu valoare birocratică. Și, nu în ultimul rînd, trebuie să nu uităm că un om nu este doar un portofoliu – importanța dezvoltării personale și a relațiilor umane nu poate fi măsurată doar prin documente și rapoarte.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.