Alcool și droguri, la discreție

Pe 3 iunie, două eleve, de la o școală din Otopeni au ajuns de urgență la spital, în comă alcoolică. Cele două erau eleve în clasa a VIII-a. Cu doar cîteva săptămîni mai înainte, pe 14 mai, în județul Harghita, trei copii au ajuns în comă alcoolică la spital, fiind la un pas de moarte. Copiii aveau 7 și 11 ani.

Acest gen de știri, care par a fi din ce în ce mai dese în mass-media din România, sînt tratate, pe de o parte, cu stupoare, pe de alta – cu lejeritate: știrile au iz de senzaționalism, spun unii, invocînd faptul că „tinerii sînt tineri” și că „și noi, la vîrsta lor...”. Sînt, într-adevăr, știri izolate, manevrate de mass-media doar pentru vizibilitate și rating, sau în spatele lor s-a dezvoltat deja un fenomen profund îngrijorător?

Consumul de alcool, în rîndul copiilor

În România, prin lege este interzis consumul de alcool pentru minori. De mai multe luni, în mai multe supermarket-uri din țară, dacă folosești casele self-scan și vrei să cumperi o băutură alcoolică, aparatele se blochează și trebuie să aștepți un operator care să confirme că ai vîrsta legală pentru a cumpăra respectiva băutură. Cu toatea acestea, statistici internaționale arată că realitatea din teren bate legislația din domeniu și trece peste orice interdicție. Pentru că, în România, din ce în ce mai mulți copii devin consumatori de alcool.

Potrivit unui studiu OMS, care a vizat 44 de țări, atît din Europa, cît și din Asia Centrală și Canada, România s-a clasat pe locul 8 în topul țărilor în care vîrsta de debut a consumului de alcool este de 11 ani. Statistica OMS este confirmată și de datele UNICEF.

Într-un studiu citat de publicația Adevărul, UNICEF trage un semnal de alarmă: în România, consumul de alcool în rîndul copiilor și adolescenților a crescut, în timp ce vîrsta consumatorilor continuă să scadă. „42% din minorii cu vîrste între 14 și 18 ani au consumat cel puțin o dată băuturi alcoolice. Specialiștii în psihiatrie pediatrică susțin că adolescenții cu vîrste cuprinse între 15 și 17 ani au început să consume băuturi alcoolice tot mai des și în cantități tot mai mari. Deși statul român interzice comercializare băuturilor alcoolice către minori.”

Nu doar alcoolul, ci și drogurile

În România, potrivit ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, traficul de droguri de mare risc a devenit o problemă serioasă, pe care statul român nu a tratat-o într-un mod realist. Gorghiu a declarat, la Digi24, că vîrsta consumatorilor de droguri în România a scăzut în mod alarmant, cel mai tînăr consumator, care a ajuns la spital, avînd 8 ani. „Fenomenul drogurilor n-a fost tratat întotdeauna foarte pragmatic de statul român. (...) N-am fost extrem de realişti atunci cînd ne-am raportat la o vulnerabilitate extrem de serioasă. (...) Sînt absolut convinsă că dinamica trebuie să ne pună în permanenţă pe gînduri. Da, avem consumatori tineri şi din ce în ce mai tineri. Am discutat cu diverşi specialişti şi am aflat că cel mai tînăr român care a consumat droguri are 8 ani şi a fost dus la spital”, a declarat Gorghiu. Aceasta a adăugat că România a „deschis larg ușa” mai multor tipuri de droguri foarte periculoase, precum substanțele psihoactive.

Potrivit unui raport al Agenției Naționale Antidrog (ANA) din 2023, consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) a crescut, iar cele mai mari rate de consum se observă în rîndul populaţiei tinere (15-34 ani). Pe locul doi, după NSP, canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atît de populaţia generală, cît şi de populația școlară.

O analiză a G4Media, de anul trecut, arăta că numărul dosarelor DIICOT cu trafic de droguri s-au triplat în ultimul deceniu. Tinerii consumă droguri încă din gimnaziu. Vîrsta de la care încep: 11-14 ani. „Agenția Națională Antidrog (ANA), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a transmis, la solicitarea G4Media, că în ultimii cinci ani numărul minorilor admiși la tratament pe fondul consumului de droguri a crescut de la 196 la 278, în timp ce numărul copiilor cu vîrste sub 15 ani a crescut de la 32 la 60. Vîrsta de debut este de 13 ani sau mai mică.”

Un raport DIICOT din 2022, citat de G4Media, arată că drogurile au ajuns să fie consumate încă din gimnaziu (11-14 ani), comparativ cu raportul din 2019 care dădea drept cea mai mică vîrstă 16 ani și o medie de debut de 22,3 ani.

Cît de accesibile sînt drogurile?

Consumul de droguri a crescut în rîndul copiilor și adolescenților, înlesnit fiind și de ușurința cu care aceștia au acces la ele. Potrivit unui ofițer antidrog, intervievat de Digi24, telefonul inteligent „a schimbat piaţa drogurilor din România”. În prezent, oricine poate cumpăra stupefiante de pe Internet, în mod extrem de facil, prin intermediul unor aplicații instalate pe telefoane, precum Telegram. „Smartphone-ul a schimbat aproape totul. De la a citi simple articole referitoare la toate tipurile de droguri pe care ar putea să le experimenteze pînă la a avea acces la diverse aplicații, chat-uri și contacte prin care își pot face rost de droguri.”

Potrivit anchetelor derulate de ofițerii antidrog în lumea acestor aplicații care înlesnesc traficul de droguri, au fost depistați elevi care erau deja familiarizați și plini de experiență în ceea ce privește consumul de droguri: aveau dealer-ii lor și deja droguri favorite. „Erau copii care nu erau la prima interferenţă cu consumul de droguri, erau experimentaţi în tipul de drog pe care să îl caute, locul, dealer-ul. Ajunseseră să aibă preferinţe între dealer-i şi între tipurile de droguri pe care să le consume. Erau mai multe grupuri de chat, unde puteau să solicite droguri (...) de la o persoană pe care nu o cunoşteau”, a declarat ofițerul pentru Digi24. Zilnic, între dealer-i și clienți, dintre care mulți copii, se schimbă zeci de mii de mesaje. Unul dintre chat-urile aplicaţiei destinate traficului de droguri avea peste 11.000 de membri.

Potrivit ofițerului, care are o experiență de 17 ani în combaterea traficului de droguri, România nu mai este doar o țară de tranzit, ci a devenit o țară de consum. În privința vîrstei de debut a consumatorilor, ofițerul a confirmat că aceasta a scăzut dramatic. Astăzi, în România, vorbim despre copii cu vîrste între 10-12 ani care cumpără droguri. „Un copil ajunge să consume orice din dorinţa de a face parte dintr-o gaşcă sau dintr-un grup, sau să experimenteze ceva nou. La fel de bine poate să debuteze odată cu consumul de alcool şi ţigări şi să se ajungă la consum de droguri.” Potrivit comisarului, la debutul în consum, de la prima doză un copil poate suferi leziuni foarte grave la nivelul creierului.

Printre cele mai periculoase droguri consumate de copii și adolescenți, depistate de ofițerii antidrog, se numără ketamina, un anestezic folosit în medicina veterinară, pentru animale mari, precum caii. Dacă nu este dozată cu atenție, ketamina poate ucide de la prima doză. „Situaţia e foarte gravă pentru că este un tip de substanţă foarte puternică, fiind făcută pentru administrare într-un anumit fel. Un medic ştie modul de administrare astfel încît să nu rănească un animal, dar în momentul în care ajungi să consumi o astfel de doză şi nu ştii ce cantităţi consumi, riscul e foarte mare. Nu e o substanţă toxică, să îţi afecteze pielea, să te ardă sau să îţi dea senzaţia că eşti în pericol, şi atunci dozajul de care vorbeam e foarte sensibil. Fiind substanţe foarte potente, se poate greşi în administrarea unei doze şi ea poate fi letală pentru anumite categorii de persoane.”

„Meduza“ și „Laleaua“

Anul trecut, în România au avut loc două mari operațiuni antidrog de succes: „Meduza“ și „Laleaua“. Operațiunile au vizat traficul de droguri în școli. În martie, în urma operațiunii „Meduza“, au fost arestați șapte traficanți care vindeau droguri în liceele din Capitală. Printre traficanți era și un minor. În comunicatul de presă al DIICOT s-a menționat că „începînd cu anul 2022, membrii grupului au comercializat droguri de mare risc și de risc consumatorilor, inclusiv către elevi din licee din  București”. În aprilie, unul dintre cei mai mari dealer-i din București, care distribuia elevilor droguri cu ketamină, a fost arestat în urma Operațiunii „Laleaua“.

În Occident, alcoolul și drogurile, desuet, dar...

În țările bogate ale Uniunii Europene, precum Germania și Franța, adolescenții nu mai sînt atrași de alcool sau droguri. Din pandemie, consumul acestora s-a diminuat în rîndul minorilor. Însă se pare că o dependență nu poate fi lecuită decît prin altă dependență.

Potrivit WELT, în Germania, „în timp ce tinerii cu vîrste cuprinse între 14 și 17 ani nu mai fumează și nu mai beau la fel de mult precum tinerii din trecut, o altă dependență devine din ce în ce mai puternică: tot mai mulți tineri nu numai că navighează mult timp pe Internet, ci și-au dezvoltat și un comportament de utilizare problematic. Își neglijează prietenii, familia, îndatoririle și somnul, devin iritabili și anxioși dacă nu au acces la smartphone și la Internet”. În Franța, situația este similară. Potrivit unei anchete Le Point, cabinetele psihiatrilor sînt asaltate de pacienți minori, dependenți de jocuri video și de rețele sociale.