Căldură mare, monșer!

Valul de căldură extremă stîrnește și pasiuni extreme. De o parte, există oameni care ironizează alertele privind canicula, susținînd că acestea sînt doar o „isterie” provocată de mass-media, vara este cald, așa a fost dintotdeauna, iar vremurile noastre nu sînt guvernate de o anomalie meteorologică. Nu e cazul să ne panicăm. De cealtă parte, opozanții insistă că valurile de căldură din ultima vreme sînt un real semnal de alarmă în privința schimbărilor climatice, iar cei care se încăpățînează să trateze subiectul cu ușurință sînt, de fapt, niște „inconștienți” care neagă realitatea. Și că ar fi cazul să ne panicăm.

În mijlocul acestui ping-pong al panicii, două lucruri sînt certificate științific: canicula ne tîmpește, iar azi chiar e mai cald decît ieri. Statistic, în Europa, numărul deceselor provocate de caniculă crește de la an la an.

De ce ni se ard siguranțele

Funcțiile creierului se degradează atunci cînd sîntem supuși unui val de căldură excesiv. Fiind compus din 78% apă, creierul reacționează la cea mai mică deshidratare provocînd stări fizice de care sîntem conștienți, precum dureri de cap, greață sau epuizare, pînă la stări psihice de care nu ne dăm imediat seama: anxietate, discernămînt afectat și pierderea autocontrolului.

Potrivit Fédération pour la Recherche sur le Cerveau (FRC), pentru a se proteja de creșterile de căldură, corpul uman reacționează ca un adevărat aer condiționat, al cărui termostat este situat în hipotalamus. Hipotalamusul simte căldura și transmite informații către termoreceptorii situați la suprafața corpului, astfel încît, în funcție de temperatura exterioară, să regleze temperatura corpului la optimul său de funcționare, adică 37 de grade Celsius.

Însă, cînd temperaturile sînt prea ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, mecanismul de răcire al organismului nu mai funcționează în aceiași parametri: din cauza transpirației, organismul suferă pierderi semnificative de apă, aportul de sînge cerebral este redus, iar, din cauza lipsei de oxigen, reacțiile biochimice nu se mai produc în ritm normal. Acest dezechilibru provoacă o reacție în lanț. În primul rînd, funcțiile cognitive se diminuează progresiv.

Există mai multe studii asupra diminuării atenției și puterii de concentrare cauzate de temperaturi mult prea ridicate. Potrivit unui amplu studiu universitar realizat de Harvard, UCLA și Georgia State, pe aproape zece milioane de studenți, cu cît temperaturile sînt mai ridicate, cu atît performanța academică este mai slabă. Impactul negativ al căldurii asupra notelor studenților a fost înregistrat în zilele care au depășit 32 de grade Celsius.

Un alt studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea Jiao Tong din Shanghai, a demonstrat că o creștere a temperaturii peste normal, de doar două grade Celsius, duce la o scădere cu 10% a performanței cognitive. Scăderea progresează direct proporțional cu creșterea temperaturii exterioare.

Însă nu doar abilitățile de învățare, memorare sau concentrare ne sînt afectate, ci și autocontrolul, iar valurile de căldură excesivă provoacă creșterea actelor de agresivitate. Există mai multe studii și cercetări bazate pe statistici care confirmă că, în perioadele caniculare, numărul infracțiunilor crește. De ce devenim mai agresivi cînd este cald?

Dr. Joseph Taliercio, de la Cognitive and Behavioral Consultants, a explicat, într-un interviu pentru CNN, că partea creierului care consumă cea mai mare energie este cortexul prefrontal, centrul autocontrolului. Pentru a se răci, organismul absoarbe multă energie, privînd astfel cortexul prefrontal de aportul necesar pentru o funcționare optimă. De aici, diminuarea rațiunii și a discernămîntului. Taliercio face, de altfel, analogia cu o navă spațială, aflată sub atac: energia motoarelor este direcționată către scuturile din față. „La fel, organismul nostru se află sub atac, iar creierul trebuie să redirecționeze cît mai multă energie pentru a apăra organismul. Drept rezultat, centrii nervoși funcționează mai lent și astfel, cînd afară este mult prea cald, devenim mai impulsivi și acționăm fără prea mult discernămînt”, a spus Taliercio.

Este azi mai cald ca ieri?

Potrivit datelor meteorologilor, luna iunie din 2024 a fost cea mai călduroasă lună înregistrată la nivel mondial, depășind recordul deja excepțional înregistrat de luna iunie a anului 2023.

Un raport al Observatorului European Copernic a conchis: „Temperatura medie globală din ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) este cea mai mare înregistrată vreodat, adică 1,64 grade Celsius peste media preindustrială din 1850-1900”. Într-un comunicat de presă, Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a transmis că luna iunie 2024 marchează a 13-a lună consecutivă de temperaturi globale record și a 12-a lună consecutivă care depășește mediile preindustriale. Potrivit lui Buontempo, avem de-a face cu „o schimbare semnificativă și continuă a climei noastre”.

Iunie 2024 a adus valuri de căldură severe în întreaga lume, atît în Europa și SUA, cît și în China, India și Arabia Saudită. „Afară este un infern”, a titrat recent și Euronews un reportaj despre valul de căldură care s-a abătut asupra Europei: alertele meteo au fost emise din Italia pînă în România. În Italia, autoritățile au declarat cod roșu în șapte orașe. În zona Balcanilor, temperaturile înregistrate timpul zilei au fost cu 7 grade Celsius, peste norma sezonieră.

În Dubrovnik, în Croația, s-au înregistrat temperaturi record: peste 28 de grade Celsius în zori. Incendii de pădure au fost deja semnalate în Albania, lîngă granița cu Grecia, precum și în Bosnia. Mai multe incendii au făcut ravagii în zona Corintului din sudul Greciei și pe insula Lesbos din estul Mării Egee. Autoritățile elene au declarat că, în 2024, țara se confruntă cu cel mai mare risc de incendiu din ultimele două decenii.

În Kosovo, potrivit meteorologului Mendim Rugova, temperaturile au crescut în medie cu 2,5 grade din anii 1980. „În regiune au fost înregistrate temperaturi de peste 40 de grade, în unele părți din Albania, Macedonia de Nord, în Grecia și, de asemenea, în anumite părți ale Serbiei”, a afirmat Rugova. Serbia a raportat temperaturi record pînă acum în această vară: 35 de grade Celsius, înregistrate dimineața, în nordul țării.

Europa a devenit cel mai încălzit continent, conform celor mai recente date ale Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) și ale Copernicus, agenția UE pentru climă. Continentul european se încălzește de două ori mai repede decît media globală, potrivit datelor meteorologice înregistrate din 1991. Raportul Copernicus arată că 23 dintre cele mai severe 30 de valuri de căldură de pe continent au avut loc începînd cu anul 2000, iar cinci dintre aceste valuri au avut loc în ultimii trei ani. Potrivit directorului adjunct al Copernicus, Samantha Burgess, anul trecut a fost anul recordurilor absolute în Europa, în ceea ce privește starea meteorologică: „Un număr record de europeni afectați de stresul termic, temperaturi record în oceane, topire record a ghețarilor”. Burgess a amintit faptul că, în 2023, ghețarii din Alpi și-au pierdut aproximativ 10% din volumul lor. În ceea privește prognoza pentru anul 2024, Burgess a afirmat că evenimentele extreme vor fi mai dese și mai intense și, probabil, se vor înregistra noi recorduri negative.

Căldura ucigașă nu mai e doar un clișeu

„2023 a fost un an complex și cu mai multe fațete cînd vine vorba de amenințările climatice din Europa”, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo, citat de WELT. „Am asistat la inundații pe scară largă, dar și la incendii forestiere extreme cu temperaturi ridicate și secete severe. Aceste evenimente nu numai că au pus o presiune asupra ecosistemelor naturale, ci au reprezentat și provocări majore pentru sănătatea publică.”

În Europa, în ultimii douăzeci de ani, numărul deceselor cauzate de caniculă a crescut cu aproximativ 30%. În 2022, numărul deceselor cauzate de căldură în Europa a fost estimat, potrivit cercetărilor conduse de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), la 61.672. Același ISGlobal a estimat că, pe continentul european, în 2023, 70.066 de persoane au murit din cauza căldurii excesive.

În 2023, una dintre țările europene care au raportat un număr record de decese a fost Franța. Potrivit Le Monde, în Hexagon, 5.000 de oameni au murit vara trecută din cauza temperaturilor ridicate. Anul acesta au fost deja raportate primele decese în masă cauzate de caniculă. În Mali, în doar o lună, au murit peste o sută de persoane. Din luna martie, în Mali temperaturile au depășit 48 de grade Celsius. În Arabia Saudită, mai mult de 1.300 de oameni au murit în timpul pelerinajului la Mecca.

Potrivit unei analize Associated Press, vara anului 2024 ar putea depăși recordul negativ al anului trecut în privința deceselor cauzate de caniculă.