Calea „ușoară” către fericire

În Suedia, femeilor li s-a permis să voteze pentru prima dată la alegerile parlamentare din 1921. După mai bine de 100 de ani, în 2025, cochetează cu ideea de a se „întoarce la cratiță”. De mai bine de un an, un nou trend promovat de rețelele sociale le propune tinerelor o altă abordare a vieții, o cale „ușoară” către fericire. În loc să investească în muncă și carieră, tinerele sînt ademenite să se concentrează pe „energia feminină”, adică pe gătit, pe treburile casnice și pe veșminte drăgălașe. Este vorba despre trend-ul „soft girl”, strîns legat de imaginea perfecționistă a femeilor din anii ’50: statul acasă, într-o lume colorată în pastel, aromată de lumînări parfumate, acompaniată de muzică ușoară, în care singurele activități sînt grija pentru casă, pentru familie și, eventual, practicarea unor exerciții „pașnice”, precum yoga sau Pilates.

În această euforie roz pudrat, este ignorat însă un lucru esențial, patentat de istorie: libertatea femeilor se bazează pe independența economică. Or, această nouă tendință vine la pachet cu necesitatea de a avea un partener de sex masculin, care să preia toată responsabilitatea veniturilor financiare.

Cum Suedia este o țară recunoscută pentru politicile ei în domeniul egalității între sexe, moda „soft girl” a provocat discuții la toate nivelurile în societatea suedeză, ridicînd întrebări fundamentale despre periclitarea independenței femeilor.

Oboseala performanței

Tinerele s-au săturat pur și simplu să fie performante în toate domeniile, afirmă cei care încearcă să dea de cap fascinației tinerelor pentru acest trend. Potrivit unor comentatori, „soft girl” poate fi văzut ca o reacție la fenomenul „boss girl”, care a impus standarde nerealiste pentru multe femei, obligate să exceleze simultan în carieră, în viața de familie și în ceea ce privește aspectul fizic. Alegerea relaxării, a reducerii stresului indus de o carieră și dorința de a trăi mai simplu pot fi considerate, de către unele femei, forme de autoempatie și de rezistență la presiunile societății moderne.

Totuși, „oricine devine o soft girl trebuie să ia în considerare riscurile dependenței financiare de un partener”, după cum a afirmat Sara Andersson, analist la Agenția pentru Egalitate de Gen, în cadrul conferinței Săptămîna Almedalen (Visby), unde a fost ridicată întrebarea dacă acest trend poate reprezenta o amenințare pentru egalitatea dintre sexe.

Lena Ag, directorul general al Agenției pentru Egalitate de Gen, a împărtășit această îngrijorare. „Este important să privim acest trend, în contextul societății în care trăim, care pune presiune deosebit de mare asupra femeilor. În profesiile dominate de bărbați, este evident că multe femei, inclusiv fete tinere, resimt un nivel ridicat de stres”, a susținut Ag.

Potrivit datelor agenției, în Suedia mai multe femei decît bărbați lucrează cu normă redusă: aproximativ 30% din femei, comparativ cu doar 10% din bărbați. Pentru femei, munca cu normă redusă este adesea determinată de faptul că respectivul loc de muncă nu oferă o normă întreagă angajaților sau de nevoia de a combina munca cu îngrijirea casei și a copiilor. Pe de altă parte, bărbații care lucrează cu normă redusă o fac, în general, atunci cînd intră sau ies de pe piața muncii. Însă munca cu normă redusă generează venituri mici, ceea ce duce la indemnizații mai scăzute pentru concediul parental, șomaj, boală și pensie.

„Soft girls au apărut într-o perioadă în care femeilor le este greu să adopte un stil de viață echilibrat”, a afirmat, în cadrul aceleiași dezbateri Sara Andersson. „Vedem că această tendință este strîns legată de obiectivele Parlamentului privind egalitatea economică, deoarece se referă la oportunitățile și condițiile privind munca plătită care oferă independență financiară. Este necesar ca politica să intervină, pentru că egalitatea economică regresează, iar multe femei tinere au probleme legate de stres”, a adăugat aceasta.

În ce privește stresul și complicațiile pe care acesta le provoacă, potrivit Raportului Național de Sănătate, în 2024 de două ori mai multe femei tinere foloseau antidepresive, comparativ cu bărbații tineri (13% și, respectiv, 5%). 21% din femeile cu vîrste cuprinse între 18 și 24 de ani au un diagnostic psihiatric, comparativ cu 12% în rîndul bărbaților din aceeași categorie de vîrstă.

Un trend „stupid”

Criticii trend-ului „soft girl” atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung, mai ales pentru femeile care aleg să renunțe la carieră și la independența financiară. Dependența de un partener pentru susținere financiară poate duce la vulnerabilitate în cazul unor situații precum despărțirea sau alte dificultăți personale. Mai mult, idealizarea acestei vieți aparent idilice poate perpetua stereotipuri care reduc femeile la roluri decorative sau subordonate.

„Este un trend al naibii de stupid”, a declarat jurnalista Amelia Adamo, pentru publicația suedeză Aftonbladet. „De 100 de ani, femeile au luptat pentru egalitate și asta a însemnat, de asemenea, nevoia de a avea independență financiară. Nu poți fi independent dacă alegi să trăiești din banii altcuiva. Nu știu cum va merge trend-ul ăsta, dacă nu plătește altcineva pentru a întreține acest mod de viață”, a adăugat Adamo.

Jurnalista, cunoscută în Suedia pentru înființarea mai multor reviste dedicate femeilor, a încercat tot timpul să inspire tinerele să aibă o viață independentă. „Bineînțeles, există cazuri în care poți face o înțelegere pe doi ani cu soțul tău. Cît stai acasă cu copiii, îți pui bani deoparte. Dar acest trend este despre cum să redevii total dependentă de partener. Toată viața le-am cicălit pe tinerele femei să fie independente financiar, să aibă grijă de pensia lor, însă aici este vorba despre a nu mai munci deloc și a te lăsa cu totul la voia partenerului.”

Comentînd idealul „soft girl”, Amelia Adamo a fost tranșantă: „Nu este neapărat un trend de gospodină, ci mai ales un trend de soție trofeu. Trebuie să-l găsești pe acel fotbalist bogat sau miliardar în domeniul tehnologiei și atunci nu este greu să nu mai muncești. Sigur, poți fi atras de această viață fantastică, însă asta nu este viața. Unde e valoarea în a fi dependent de cineva? Deși promotoarele acestui trend nu vorbesc despre dependența financiară, chiar asta promovează. Este oribil că așa ceva poate deveni un ideal”.

Într-un mod pragmatic, Shoka Åhrman, economist la The Society of Pension Professionals (SPP), a atras atenția asupra viitorului unei adepte a trend-ului „soft girl”. Åhrman, care are de-a face mereu cu cazuri de oameni care au pensii mici, din cauza unor salarii mici, a declarat pentru postul de televiziune SVT că aceste tinere ar trebui să se gîndească de două ori înainte de a tînji după o viață de „partener casnic”. „Să ai grijă de tine, să fii o fată care stă acasă și să fii axată doar pe «energia ta feminină» este în tendințe pe rețelele sociale, dar sînt multe de luat în considerare la acest trend, din punct de vedere financiar”, explică Åhrman. „Majoritatea, în societatea suedeză, se concentrează pe nevoia de a avea un salariu bun; de acesta depind pensia, venituri eligibile pentru indemnizațiile de boală sau parentale și multe altele. Dacă nu ai un salariu mulțumitor, ar trebui să te gîndești care sînt alternativele pentru ca viața ta să funcționeze.”

De-a lungul anilor, Åhrman a întîlnit femei care au renunțat la carieră și la veniturile unui salariu în favoarea căsătoriilor cu bărbați care și-au luat responsabilitatea principală pentru finanțe. Există cazuri în care relațiile se termină, dintr-un motiv sau altul, și poți ajunge la o vîrstă înaintată, cînd nu vei mai unde să te angajezi sau vei obține slujbe prost plătite. „Desigur, poveștile pot arăta foarte diferit. Însă, dacă nu ai avut nici un venit de-a lungul vieții sau ai avut un venit foarte mic, este posibil să ai foarte puțin din care să trăiești la bătrînețe”, a adaugat Åhrman.

Iluzia fericirii

Reporterii SVT au vorbit și cu adeptele acestui trend. Printre acestea, Vilma Larsson a declarat că și-a părăsit slujba cu un an în urmă, iar de atunci este întreținută de iubitul ei. „Primesc bani de la el în fiecare lună pentru a cheltui și a economisi”, spune Vilma Larsson în interviu. Amintindu-și de începutul relației, Vilma Larsson povestește că totul era împărțit în mod egal, ba chiar uneori ea plătea mai mult. La un moment dat, n-a mai vrut. Partenerul ei o susține: „Este clar că ambii trebuie să contribuie la o relație, dar pot contribui cu lucruri diferite. Eu contribui financiar, iar Vilma are grijă de casă”. „Soft girl înseamnă pentru mine să te simți bine, să fii mulțumit de viața ta și să nu mai ai stresuri. Și astăzi sînt mai fericită decît atunci cînd munceam”, adaugă Vilma Larsson.

Bineînțeles, tendința „soft girl” este, la prima vedere, o rețetă a fericirii. Însă, departe de a fi o alegere inofensivă, această rețetă ascunde pericole subtile, dar semnificative: pierderea autonomiei financiare, perpetuarea unei imagini idealizate a dependenței și subminarea unor valori fundamentale, greu cîștigate de feminismul autentic.

Și, deși fiecare femeie are dreptul de a-și alege propriul drum, este esențial ca aceste alegeri să fie făcute cu ochii deschiși, conștientizînd implicațiile lor pe termen lung. Or, rețetele-minune, ca acelea propagate pe TikTok, ignoră cu bună știință să avertizeze consumatorul asupra posibilelor efecte negative.