Cititul e sexy

Sînt un veritabil „șoarece de bibliotecă”. Tot timpul am o carte cu mine. Elimin orice timp mort. Citesc cînd aștept metroul, citesc în metrou, am citit chiar și cînd am stat la coadă la secția de votare. Și nu de puține ori mi se întîmplă să fiu „agățată” cu întrebarea: „Pot să te întreb ce citești?”. Cum sînt o Balanță narcisistă, n-am acordat nici o atenție cărții pe care o citeam, în ecuația „agațamentului”. Totuși, documentîndu-mă despre beneficiile cititului, am descoperit că, pe lîngă toate atuurile pe care le are asupra creierului nostru, lectura este considerată a fi din ce în ce mai sexy.

În 2007, un studiu al publicației britanice Library and Information Update arăta că 10% din bărbați pretindeau că citesc pentru a impresiona femeile pe care încercau să le curteze. Rezultatele unui alt sondaj, din 2018, citat de WELT, arătau că 46,3% din respondenți visau la un partener „șoarece de bibliotecă”. 

La începutul anului 2024, The Guardian titra: „Cititul este atît de sexy: generația Z revine la cărțile tipărite, tinerii se întorc în biblioteci”. Potrivit jurnaliștilor, vînzările de carte în Marea Britanie au cunoscut o creștere senzațională în ultimii ani. Motivul: din ce în ce mai mulți oameni vor să scape de „suprasaturarea și zgomotul sălbaticului peisaj digital”. Afirmația este susținută de cifre: anul trecut, în Marea Britanie s-au vîndut 669 de milioane de cărți în variantă tipărită, cel mai înalt nivel global înregistrat vreodată.

Cercetările de la Nielsen BookData au arătat că mulți dintre noii cititori aparțin generației Z, care preferă cărțile tipărite: 80% din achizițiile din noiembrie 2021 pînă la finalul anului 2022. Bibliotecile au raportat, de asemenea, o creștere a abonaților, tot din rîndurile generației Z. Tinerii au început să prefere, în locul zgomotoaselor cafenele, liniștea sanctuarului cărților.

În Marea Britanie, numărul abonaților la bibliotecă a crescut în ultimii ani cu 71%. Cum tendința socială de a citi este în creștere, rețelele sociale nu puteau să o ignore. Pe TikTok au apărut subsecțiuni, precum topuri BookTok, în care cititorii pasionați postează tot felul de recomandări de lectură. Și din ce în ce mai mulți influencer-i captează atenția utilizatorilor de rețele sociale înspre domeniul lecturii.

„Sfera cărților din generația Z este incredibil de largă”, a declarat, pentru The Guardian, influencerița Hali Brown. Brown este co-fondatoarea Books on the Bedside, un cont popular TikTok dedicat preferințelor literare ale generației Z. „Există atît cititori de ficțiune literară, cît și de memorii și, în special, de literatură clasică”, a adăugat Brown.

Un alt exemplu este Kaia Gerber, fiica celebrei Cindy Crawford. Gerber este, la rîndul ei, fotomodel și și-a lansat online propriul club de carte: Library Science. Potrivit tinerei, este vorba despre o platformă unde cititorii își pot împărtăși opiniile legate de cărți, dar care și informează publicul despre scriitorii noi sau găzduiește conversații cu artiști.  Gerber a declarat că vrea să construiască o comunitate de oameni care sînt la fel de entuziasmați de literatură ca și ea. Primul scriitor invitat de Gerber pe platforma ei a fost iraniano-americanul Kaveh Akbar, care a discutat cu tînăra Gerber despre romanul său de debut Martyr!.

După cum a afirmat influencerița Hali Brown, pe rețelele sociale a apărut chiar și o mică subcultură printre cititorii din generația Z, care se identifică drept zona „cărților pentru fete sexy” sau „cărți pentru fete triste”. „Aici sînt promovate, în mare parte, ficțiunea literară și memoriile care au ca subiecte principale lumea copilăriei sau problemele femeilor.”

Modelul Kendall Jenner, în vîrstă de 28 de ani, a devenit chipul neoficial al unui astfel de club: „Clubul cititoarelor sexy”. Jenner a captat atenția urmăritorilor, îndemnîndu-i să citească, după ce a postat o fotografie, pe un iaht, în largul Coastei de Azur: citea Tonight I’m Someone Else, o colecție de eseuri scrise de Chelsea Hodson despre mentalitatea societății privind obiectualizarea și comercializarea corpului. În fotografie, cartea lui Jenner părea extrem de citită, fiind burdușită de semne Post-it.

Apoi Jenner a postat o altă fotografie, lîngă o piscină din sudul Franței. Citea Literally Show Me a Healthy Person de Darcie Wilder, iar lîngă ea era o carte a Mirandei July, No One Belongs Here More Than You. În 24 de ore de la publicarea fotografiei, atît cărțile lui Hodson, cît și cea a lui Wilder au fost sold out pe Amazon.

Și... alte beneficii

Probabil nu atît de sexy, însă lectura are și alte beneficii, care merită luate în considerare. În primul rînd, lectura este o „sursă de îmbunătățire a cunoștințelor generale”, a afirmat, pentru publicația belgiană Le Vif, Marie Van Reybroeck, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UC Louvain.

Citind o carte, inevitabil ne confruntăm cu informații, fie locuri geografice, fie evenimente istorice, care rămîn în mintea cititorului. În plus, ea ne îmbogățește vocabularul: „În timp ce citim, ne vom confrunta și cu cuvinte noi. Vom căuta semnificația lor și, astfel, le vom asimila”.

Cititul dezvoltă în acest mod și ortografia. „Cînd întîlnim un cuvînt nou, îl descifrăm. Fie că citim un roman de ficțiune sau literatură științifică, acel cuvînt nou se înscrie în memoria noastră grație reprezentării ortografice. Această reprezentare ne permite să-l scriem, ulterior, în mod corect”, a  explicat profesorul Van Reybroeck. Acest exercițiu mental de reprezentare ortografică vine la pachet și cu alte avantaje. Cu cît descoperim mai multe cuvinte noi, cu atît mai repede le vom și citi. Și, potrivit lui Van Reybroeck, datorită citirii rapide crește și nivelul de procesare a înțelegerii.

Cu alte cuvinte, cu cît citim mai rapid, cu atît citim mai mult, și cu cît citim mai mult, cu atît creierul va putea jongla cu mai multe informații în același timp: înțelege cuvîntul, își amintește povestea personajului menționat într-o carte și toată acțiunea din jurul personajului se repliază pe situații concrete din viața de zi cu zi. Ceea ce duce la dezvoltarea inteligenței emoționale.

Potrivit unui studiu publicat în revista Science, citirea literaturii de calitate crește capacitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți: literatura bună ne obligă să ne exersăm inteligența, să interpretăm, pentru a înțelege mai bine complexitatea personajelor. Or, fiind expus unui asemenea exercițiu cognitiv, creierul dezvoltă abilități similare, folosite în viața reală.

Iar jocul de domino continuă: dezvoltarea inteligenței emoționale dezvoltă abilitățile de empatie. Potrivit unui studiu al cercetătorilor olandezi, publicat de revista PLOS ONE, cititorii pasionați se impregnează de foarte multe situații fictive și de complexitatea gîndirii personajelor, astfel încît sînt capabili să recunoască mult mai rapid anumite tipare în viața reală. Înțelegînd un personaj, vor reuși să își înțeleagă mult mai bine și semenii din anturaj.

Avînd deja mult mai multe instrumente la îndemînă, un cititor pasionat are un nivel de stres mult mai scăzut decît cineva care se pierde în fața televizorului. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Britanică din Sussex, lectura este cea mai eficientă metodă de combatere a stresului. Efectul calmant este aproape imediat: participanții au avut nevoie de doar șase minute pentru a se relaxa, odată ce au avut o carte în mînă. Cititul este echivalentul unui masaj bun sau al un ceai de plante: tensiunea musculară se diminuează, iar ritmul cardiac scade. În plus, atunci cînd citim, creierul nostru nu are de ales decît să se concentreze pe textul care se derulează. Rezultat: fără gînduri intruzive, anxietatea scade. De altfel, cercetătorii recomandă cititul ca pe o rutină înainte de culcare: calmează mintea și asigură o calitate superioară somnului.

Lectura menține creierul în formă: potrivit unui studiu publicat în revista Neurology, un cititor de cursă lungă are un creier mult mai sănătos. Lectura este un sport pentru sănătatea creierului, la fel cum exercițiile cardiovasculare mențin starea de sănătate a inimii. Studiul a fost realizat sondînd istoricul medical a 294 de persoane, care au murit, în medie, la vîrsta de 89 de ani. Persoanele care s-au implicat în activități „mentale”, cum ar fi lectura, au avut mai puține probleme de memorie decît cele care și-au petrecut mare parte din timp la televizor.

În plus, cititul reduce riscul de Alzheimer, după cum arată o serie de studii și cercetări. Unul dintre acestea, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a demonstrat că adulții care au hobby-uri în care creierul joacă un rol important, cum ar fi cititul sau dezlegarea de cuvinte încrucișate, sînt mai puțin susceptibili de a dezvolta boala Alzheimer.