Cum stăm?

Articolul de astăzi are mai degrabă caracterul unei povestiri, al unei compuneri școlare naive, dar care, de obicei, compensează prin ingenuitate și bune intenții. Tema celei de-a 12 ediții a Școlii de vară ArhiPera a fost imaginarea unor locuri destinate repausului elevilor în timpul recreațiilor. Am gîndit această temă după ce am vizitat zeci de școli și am remarcat faptul că, în curțile acestora, există foarte puține bănci și locuri umbrite, unde copiii să poată mînca pachetul adus de acasă sau să discute, să socializeze ori să facă orice le-ar trece prin cap într-o poziție de repaus. În 2021 am derulat un proces de proiectare participativă la școala din Valea Argovei, iar elevii au evidențiat nevoia unor astfel de spații, de stat, pur și simplu. Discuții ulterioare cu elevi și profesori au confirmat această nevoie. Desigur că, pentru satisfacerea ei, ar fi putut fi cumpărate bănci și mese și risipite apoi prin curtea școlii, dar pe noi ne interesa să creăm spații dinamice pentru repaus, spații creative care să susțină o odihnă activă și nu pasivă. Nu doream locuri de stat și atît. Curtea școlii este un spațiu dinamic, unde copiii aleargă, se joacă, unde cele zece minute de pauză reprezintă un interval al libertății, al creativității, al mobilității și al eliberării. De aceea, locurile pentru petrecerea recreației trebuiau să întruchipeze toate aceste atribute, ceea ce nu este deloc simplu. Așa încît am invitat să participe la școala de vară o echipă de proiectare compusă din profesori și arhitecți din țară și din străinătate, a căror deschidere pentru rezolvarea creativă a problemelor de design fusese probată în colaborări anterioare fructuoase: arh. Elina Alatalo (Finlanda), arh. Viviana Comito (Franța/Italia), drd. arh. Silvia Costiuc (UAUIM), dr. arh. Ionuț Laurențiu Dinu (UAUIM), arh. Willie Vogel (Țările de Jos), drd. arh. Irina Scobiola (UAUIM) și arh. Sebastiaan Veldhuisen (Țările de Jos). Ne-am bucurat de participarea și susținerea Georgianei Ivan, arhitect, precum și a domnului inginer Florin Drăgulin, administratorul complexului „Casei cu blazoane“, care a avut o contribuție decisivă la succesul șantierului. Invitatul special al școlii a fost coregrafa Valentina de Piante, voluntar ArhiPera și soția devotată a autorului, care a organizat ateliere de mișcare creativă cu elevii veniți din toate satele comunei Chiojdu. Cunoașterea spațiului se poate face doar prin mișcare, iar conștientizarea acesteia este fundamentală pentru dezvoltarea cît mai completă și armonioasă a copiilor.

Școala de vară ArhiPera a fost organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Asociația ArhiPera, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România, fiind susținută de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, precum și de The King’s Foundation și de re:arc institute (Danemarca). Anul acesta am avut cei mai mulți susținători, iar asta ne-a dat încrederea că sîntem pe un drum bun, un drum care se croiește pe măsură ce avansezi. Încă din primele zile ale școlii de vară, profesorii, împreună cu studenții UAUIM și elevii din comuna Chiojdu, au început să gîndească spațiile, pornind de la desenele copiilor și discuțiile cu aceștia. În fond, pentru ei proiectam, nu pentru noi, deci ne-am asumat o naivitate creatoare, deschisă oricărui rezultat. Așa s-au decantat cîteva idei de bază pentru designul propus: orientarea multiplă, deschidere către toate zonele curții, șezuturi înclinate care pot acomoda utilizări multiple, înălțimi diferite ale acestora pentru toate vîrstele, umbrire parțială, lipsa unei specializări obligatorii și facilitarea manifestării creativității în utilizare. Toate acestea au venit la pachet cu principiile transversale ale tuturor proiectelor ArhiPera, referitoare la designul universal, accesibilitate, participare, sustenabilitate și siguranță în exploatare, consfințite de titlul școlii de vară, „Sustenabilitate prin construire comunitară”.

După colectarea ideilor și cunoașterea locurilor, am purces la imaginarea spațiilor, prin exerciții la scara 1:1 cu materialele aprovizionate. Proiectele au fost transpuse în machete la scara 1:10 care au fost dezbătute de studenți în cadrul ultimei zile din prima parte a școlii. Apoi a început a doua parte, construirea efectivă, la care au participat profesori, studenți, elevi și membri ai comunității. Gratitudinea noastră se îndreaptă și către doamna Florica, domnul Petru și domnul George, personalul administrativ al complexului „Casei cu blazoane”, fără de care școala noastră de vară nu s-ar fi putut desfășura în acel cadru minunat, excepțional nu doar din punct de vedere arhitectural, ci și al ospitalității.

În final, după cele 14 zile ale celei mai lungi școli de vară ArhiPera, eveniment care marchează a douăsprezecea ediție a unui proiect început în 2012, am lăsat în curtea „Casei cu blazoane” trei pavilioane și o masă care vor fi amplasate cu grijă de localnici și profesori, respectînd toate normele de siguranță, în curțile școlilor din Chiojdu și Lera. Toate muchiile au fost șlefuite cu grijă pentru a se evita orice accidentare. Dar miza acestor echipamente nu este doar amplasarea lor într-o curte sau două. Pornind de la proiectele realizate, vom mai construi încă trei seturi de spații creative destinate repausului activ al elevilor în recreații, pe care le vom așeza în trei unități de învățămînt, sperînd să creăm astfel un model de bună practică ce poate fi replicat în cît mai multe locuri, printr-un program guvernamental cu acoperire națională. Copiii noștri au nevoie la școală de spații creative, de bună calitate, interesante și atractive, construite în paradigma sustenabilității. Nu se pot construi peste noapte școli moderne în toate localitățile țării. Dar putem să arătăm că acest lucru este necesar, că se poate și se vrea, iar amenajarea creativă a curților școlilor se poate face începînd de azi. Ceea ce le oferim elevilor reprezintă baza a ceea ce vor avea ei de oferit peste două decenii. Acum, în România, la capitolul creativității și calității spațiilor educaționale pentru elevi, cum stăm?

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.