La porțile Orientului, la periferia Occidentului sau...?

În prima duminică a lunii octombrie celebrăm Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România. Din 2019, evenimentul a fost instituit prin lege, în încercarea de a aprecia cum se cuvine și a promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. Doi dintre co-fondatorii acestui demers, Cosmin Dragomir și Cezar Ioan, au organizat, săptămîna trecută, alături de parteneri și de platforma We Are Romania, prima ediție a dezbaterii Gastronomia – cu bune, cu rele. We Are Romania a fost lansată în primăvara acestui an printr-un proiect al Asociației „Curaj Înainte” ca un „brand de țară” alternativ, care catalizează dezvoltarea imaginii și ofertei turistice a României, pornind de la un specific culinar influențat istoric de intersecția a trei mari imperii și a numeroase grupuri etnice și culturale.

„Cine mănîncă împreună, rămîne împreună” a fost sloganul discuțiilor, care au avut drept scop trasarea unui nou mod de gîndire în privința ospitalității românești și identificarea de noi produse, servicii și proiecte pentru turism, industria alimentară și HoReCa din România. Punctul de start a fost intenția de a găsi o identitate gastronomică românească, de a defini specificul ei. Cine și ce sîntem noi, românii, pe harta lumii? Ce oportunități izvorăsc din poziționarea geografică și multiculturală a României? Sîntem la porțile Orientului și la periferia Occidentului sau avem locul și specificul nostru?

La discuții au participat dr. Adriana Sohodoleanu, gastronom, specialist în sociologia practicilor culinare și autor al cărții Ce e nou în noua bucătărie românească (Editura GastroArt, 2023), dr. Daniela Popescu, lector universitar al Facultății de Istorie, Universitatea din București și președinte al Asociației Culturale „Istoria din casă în casă”, dr. Miruna Troncotă Vlada, scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice, și chef Cezar Munteanu, președintele Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din România.

S-a vorbit despre felul în care multiplele influențe sînt cele care ne fac unici, dat fiind că în România poți gusta nenumărate preparate culinare; despre faptul că a te bucura de mîncarea tradițională este o practică, tocmai de aceea copiii ar trebui obișnuiți cu ea încă de la grădiniță; despre modul în care restaurantele aleg să se concentreze prea mult pe străini și pe gusturile lor în loc să aibă, în meniu, măcar o secțiune cu preparate regionale.

Definirea identității noastre culturale și gastronomice ar fi de dorit să se facă prin propria selecție de valori, nu prin adoptarea obiceiurilor culinare văzute în filmele americane, sperînd că așa vom putea adera și noi la o altă ligă. Mai degrabă, am putea face ceva sustenabil, cum ar fi să consumăm produse sezoniere, de la piață, ori de la distribuitori care colaborează cu producătorii locali, să mîncăm în oraș românește (dar la prețuri corecte), iar restaurantele să promoveze rețetele românești și să le gătească păstrîndu-le tradiția. Pînă la urmă, e nevoie să ne asumăm, și în plan culinar, rădăcinile noastre, cu bune și cu rele, încercînd totuși să ne adaptăm vremurilor.

Păstrarea autenticității culinare și gătirea rețetelor specifice unei zone geografice se fac și prin nou-înființatele puncte gastronomice locale (PGL). Practic, acestea sînt bucătării particulare, din cadrul comunităților rurale, care pot primi un număr de maximum 15 persoane, cu o programare făcută în prealabil. În prepararea mîncărurilor se folosesc ingrediente din producția proprie ori a altor unități locale, cu autorizație sanitar-veterinară. Meniul zilnic al PGL-urilor este diferit de cel al unui restaurant, cu o gamă restrînsă, de regulă de două sortimente de ciorbe sau supe, două feluri principale și eventual două deserturi, toate autentice, respectînd specificul local, scopul la nivel național fiind tocmai promovarea diversității și a bogăției gastronomice rurale.

Seria de dezbateri Gastronomia – cu bune, cu rele încearcă nu doar să atragă profesioniști din industria alimentară, experți din diverse domenii tangențiale gastronomiei și oameni care pot ajuta la popularizarea noțiunilor discutate, ci mai ales să ofere mai multă vizibilitate acestui domeniu care a fost mereu nu doar un ambasador pentru România, ci și un motiv de bucurie, adunare și poveste.

Foto: Sorin Retevoi