Noul an școlar: politicieni vs realitate

Aproximativ trei milioane de elevi şi preşcolari au început cursurile anului şcolar 2024-2025. Noul an a debutat cu nelipsitele declarații ale oamenilor politici. Potrivit acestora, educația în România este pe cai mari. Școlile sînt „sigure”, infrastructura „nemaivăzută”, dotări în toate școlile, laboratoare smart, microbuze pentru transportul elevilor.

Realitatea din teren spune însă altceva. Școlile sînt departe de a fi un mediu „sigur”: 90% din cazurile de violență între elevi au loc în incinta școlilor și din ce în ce mai mulți profesori se tem să mai intre la ore. În ce privește infrastructura, la început de an, mai multe unități școlare din țară au rămas inaccesibile elevilor: fie erau încă în plin șantier, fie nu aveau avize de funcționare.

Klaus Iohannis: „Școli sigure”

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent la ceremonia deschiderii noului an şcolar la Colegiul „Mihai Viteazul“ din Capitală. Acesta a declarat că școlile trebuie să fie „absolut sigure” pentru elevi, cadre didactice şi restul personalului din învăţămînt. Iohannis a evocat proiectul „România educată”, menționînd că unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului, transpus în legile educaţiei din 2023, a fost crearea unui mediu şcolar şi universitar care să fie nu doar „propice dezvoltării educaţionale”, ci şi un spaţiu în care „toţi cei implicaţi să se simtă protejaţi şi respectaţi”.

În realitate, potrivit celor mai recente statistici ale Poliției Române, 90% din actele de violenţă în care sînt implicaţi elevi au loc în interiorul unităţilor de învăţămînt. Potrivit datelor Ministerului Educației, în anul școlar 2022-2023 peste 12.000 de elevi și 88 de profesori au fost implicați în acte de violență.

Unul dintre multele cazuri mediatizate anul acesta despre violența în școlile din România arată cît sînt de „protejați și respectați” cei implicați în „dezvoltarea educațională”. În martie 2024, la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, din Tîrgu Mureș, o profesoară a fost bătută cu pumnii și picioarele și amenințată cu moartea de un elev de doar 15 ani. Deși poliția a intervenit, după 24 de ore elevul bătăuș a fost pus în libertate. Cristina Someșan, directoarea colegiului, declara la vremea respectivă că nu poate lua măsuri imediate împotriva elevului, deoarece, potrivit legii în vigoare, învăţămîntul gimnazial este obligatoriu. „Mîine poate vine înapoi, pentru că e învățămînt obligatoriu și are toate drepturile. Credeți că mă simt confortabil cu această legislație? Nu se poate să se ajungă în situația în care profesorilor să le fie frică să intre la ore”, a declarat aceasta, citată de publicația Adevărul.

Ulterior, directoarea afirma, într-o scrisoare deschisă, că legislația în vigoare a făcut profesorii „vulnerabili” în fața violențelor elevilor, „incapabili de a lua o măsură disciplinară fermă”. „Am pierdut multe bătălii şi ştiu sigur că asta se întîmplă în fiecare şcoală, chiar dacă e greu pentru unii să recunoască aşa ceva. (...) Lucrurile au escaladat într-un mod inadmisibil, înfiorător, înfricoşător şi de nepermis. (...) Ştiu că Poliţia sau Inspectoratul Şcolar mă vor susţine ca întotdeauna, dar că legislaţia mă va împiedica din nou, atît pe mine, cît şi pe ei. (...) Nu mai sînt dispusă să accept că nu se poate, că legea nu permite, că regulamentul cutare sau statutul elevului nu sînt corelate, că procedurile interzic anumite intervenţii sau cîte şi mai cîte. Poate că nu voi răzbi, din nou, poate că toate relele lumii mi se vor pune în cîrcă, poate că mulţi şi necunoscători îşi vor da cu părerea, dar în calitate de director, profesor şi fost elev al acestei şcoli, n-am să accept ca această situaţie să mă transforme într-o victimă neputincioasă şi înfricoşată de aceste vremuri cărora, pînă la urmă, noi, adulţii, le-am permis să fie aşa.”

Ligia Deca: infrastructură nemaivăzută!

Potrivit ministrului Educației, sistemul de învăţămînt beneficiază de investiţii în infrastructură „cum nu a avut niciodată”. „Bine aţi revenit la şcoală! Bun-venit celor care astăzi păşesc pentru prima dată pe porţile şcolii şi mult succes colegilor noştri profesori! (...) Şcoala trebuie să fie un loc potrivit pentru o educaţie de calitate şi avem investiţii în infrastructură cum nu am avut niciodată! Datorită acestor investiţii, şcoala poate sprijini atît performanţa, cît şi incluziunea şi echitatea: dotări în toate şcolile, laboratoare smart în peste 1.000 de licee, microbuze şcolare ce vor transporta la şcoală peste 200.000 de copii“, a susţinut ministrul în mesajul său cu prilejul deschiderii noului an şcolar.

Potrivit realității, la începutul anului școlar, mai multe unități școlare din țară au fost nevoite să înceapă în regim de „Școala Altfel”, din cauză că imobilele erau fie în șantier, fie nu erau sigure pentru elevi. Potrivit unui reportaj TVR, 900 de şcoli din toată țara au fost „relocate”. „Capitala are o situaţie și mai complicată, pentru că în multe cartiere școlile sînt supraaglomerate. 42 de clădiri din trei sectoare sînt în plin şantier. Soluţii de relocare s-au găsit, dar nu mereu pe placul părinţilor.”

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliști, 12 şcoli şi grădiniţe din sectorul 4 se află în şantier. Pentru alte şase au fost obţinute finanţări nerambursabile şi urmează să intre în reparaţii în timpul anului şcolar. „În sectorul 6, trei grădiniţe şi trei şcoli sînt în curs de reabilitare, iar alte 16 urmează să fie închise pentru consolidare. Copiii vor învăţa fie în alte spaţii, fie în unităţi modulare, adică în containere. În sectorul 3, lista unităţilor de învăţămînt care nu îi pot primi pe elevi pe 9 septembrie din cauza șantierelor parţiale sau totale cuprinde 24 de şcoli şi grădiniţe. Sectoarele 1, 2 şi 5 nu au răspuns solicitării jurnaliștilor privind situaţia unităţilor de învăţămînt care rămîn în reabilitare la începutul anului şcolar”, se mai arată în reportajul TVR.

În județul Maramureș, potrivit Plus TV, 19 școli sînt în reabilitare, iar lucrările nu sînt finalizate. Elevii sînt relocați, iar din cauza spațiilor reduse, cursurile vor avea loc în trei schimburi. În Vrancea, peste 85% din microbuzele şcolare folosite pentru transportul elevilor sînt mai vechi de şapte ani, circa 9.000 de şcolari şi preşcolari avînd nevoie de transport, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Vrancea. În Bihor, cea mai mare unitate şcolară din județ, Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu“ din Oradea, a început cursurile, pentru al doilea an consecutiv, cu clase care vor învăţa în două schimburi. „Avem 2.240 de elevi, în 86 de clase, din care nouă clase de a treia sînt în program de la 12 la 16 şi patru clase de a şasea. Acest lucru se va întîmpla pînă cînd primăria reuşeşte să finalizeze construcţia noii unităţi şcolare din cartier. Anul trecut am avut doar clasele de a treia în schimbul doi. În acest an, s-au înscris mai mulţi copii şi avem în clasa pregătitoare nu mai puţin de 12 clase, cu 292 de copii. Asta e situaţia, se mai învaţă în România în două schimburi”, a declarat directorul colegiului, Iulius Timar.

În Brașov, elevii din mai multe unităţi şcolare din judeţ au început anul şcolar în alte imobile sau corpuri de clădire decît unde au clasele din cauza nefinalizării lucrărilor de construcţii în această vară. Unii cu „Şcoala Altfel”, alţii online, alţii în mai multe schimburi. „Copiii din satul Beia, comuna Caţa, vor începe școala cu «Săptămîna Altfel» deoarece clădirea şcolii nu a primit aviz de la Siguranţa în construcţii. Biserica Evanghelică, la a cărei clădire învecinată cu cea a şcolii s-a prăbuşit un perete, a primit o adresă prin care se dau asigurări că turnul nu se va prăbuşi peste clădirea şcolii în viitorul apropiat. Din motive de securitate, primarul şi directorul şcolii au considerat că nu trebuie să rişte siguranţa copiilor şi au amenajat în Căminul Cultural trei săli de clasă unde, temporar, copiii de grădiniţă şi de nivel primar îşi vor desfăşura activitatea şcolară”, a transmis Inspectoratul Şcolar Braşov.

Nicolae Ciucă: școala românească, racordată la realitate

Președintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, a participat la festivitatea de deschidere a anului şcolar la Liceul Tehnologic Sebeş. Acesta a declarat că şcoala românească „nu are voie să rămînă în urma realităţilor sociale şi economice”. „Ultimii ani ne-au arătat cît de important este să ne adaptăm provocărilor. Şcoala românească nu are voie să rămînă în urma realităţilor sociale şi economice. (...) Prioritatea noastră ca stat şi societate trebuie să fie tînăra generaţie. Cum îi oferim cele mai bune condiţii de formare şi educaţie, cum ne protejăm copiii şi tinerii de riscurile prezentului şi cum îi pregătim pentru viaţă”, a declarat Nicolae Ciucă.

Involuntar, acest discurs este cel mai apropiat de realitate. Căci violența din școli, infrastructura precară, nepăsarea guvernanților, fardată cu multe vorbe, toate zugrăvesc perfect realitățile sociale și economice din România. Școala românească este, așadar, perfect aliniată societății în care trăim.