România inundată

Furtuna Boris a devastat mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Despre ploile torenţiale care s-au abătut în aceste zone, oamenii de știință, specializaţi în hidrologie şi climă, au avertizat că ar putea atinge „o amploare inedită”. „Inundaţiile se prefigurează a fi cele mai grave din regiune de la inundaţiile din 2002”, care au afectat Praga, Dresda şi Viena, a estimat Liz Stephens, profesoară specializată în riscuri climatice şi rezilienţă la Universitatea Reading din Marea Britanie. „S-au tras învăţăminte din inundaţiile majore din Europa din 2002 şi 2021, dar în unele locuri prognozele anunţă inundaţii de o amploare inedită, iar istoria ne-a arătat că oamenii sînt adesea surprinşi de consecinţele a priori inimaginabile pe care le poate avea un astfel de eveniment”, a adăugat specialista.

Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, a asistat la derularea fenomenului „cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate”. „Ploaia a fost atît de intensă încît hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb”, a spus ea.

România, Austria, Polonia și Cehia au fost printre țările afectate. Guvernele acestor țări au anunțat ajutoare de sute de milioane de euro pentru acoperirea pagubelor provocate.

În Polonia, premierul polonez Donald Tusk a anunțat un ajutor de un miliard de zloți, ceea ce echivalează cu 235 de milioane de euro. Polonia și-a mobilizat toate resursele pentru a ajuta populațiile, chemînd în ajutor și armata. Pentru a menține comunicarea cu serviciile de urgență în zonele de dezastru, a fost implementată rețeaua de satelit Starlink. Primarul polonez din Glucholazi, la granița cu Cehia, a cerut locuitorilor să părăsească zonele amenințate de inundații. Apa s-a revărsat la barajul Miedzigorze din sudul Poloniei, afectînd grav infrastructura.

În Austria, statul a creat un fond special de ajutor de 300 de milioane de euro. Inundațiile au afectat și Capitala, patru linii de metrou din Viena fiind închise. Unul dintre cele mai recente bilanțuri a arătat că peste 15.000 de persoane au fost afectate de furtună.

În România, în județul Galați, peste 7.000 de case au fost distruse. Doar în comuna Pechea, peste o mie de gospodării au fost afectate. Segmentul de cale ferată Galați-Bîrlad a fost distrus de inundații. Atît în județul Galați, cît și în județul Vaslui a fost instituită starea de alertă.

Pagubele nu au fost doar materiale. În țările afectate, cel puţin 15 persoane au murit, iar șapte dintre aceste decese s-au înregistrat în România. Tot în România, autoritățile sanitar-veterinare au intrat în alertă: peste opt mii de animale și păsări au murit, apărînd riscul izbucnirii unor pandemii.

Declarațiile și vizitele politicienilor

Bineînțeles, politicienii s-au înghesuit să facă vizite „în teren” și să dea declarații. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va aloca pînă la 10.000 de lei familiilor afectate de inundaţii și va amplasa clădiri modulare, pentru elevi.

În plus, în cazul familiilor care şi-au pierdut pe cineva drag, Guvernul a aprobat un ajutor suplimentar de 10.000 de lei. Suma totală a acestui prim ajutor este de 100 de milioane de lei. „Este un gest obligatoriu de solidaritate faţă de românii încercaţi greu de soartă”, a mai adăugat prim-ministrul.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a susținut că s-au înființat la primăriile zonelor afectate comisii de evaluare care vor merge din casă în casă şi vor verifica „exact” care este paguba fiecărei gospodării. Fechet a afirmat că „va trebui să regîndim întreg modul în care ne pregătim pentru astfel de dezastre”, invocînd mila divină. „Mă aflu acum în comuna Corbu, în judeţul Galaţi, iar de aici voi merge în comuna Corod. Slavă Domnului că nu mai plouă. Asta înseamnă că apele se retrag şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu colegii de la Apele Române, cu autorităţile publice locale, cu voluntarii şi cu oamenii afectaţi s-au apucat să scoată apa şi mîlul din case şi din curţi, scopul fiind acela de a ne asigura că toată lumea are unde să doarmă la momentul acesta, că oamenii au alimente şi apă potabilă şi că evaluăm foarte precis toate daunele pe care fiecare gospodărie le-a suferit. Deocamdată, nu există astfel de informaţii preliminare”, a spus Fechet.

Ministrul a adăugat că momentul critic, cel care a dat „ceva de furcă” autorităților, a fost „depășit”, iar meteorologii au ridicat toate avertizările de ploi emise pentru zonele afectate de inundaţii. „Am depăşit momentul care ne-a dat ceva de furcă. Azi-noapte am mai avut precipitaţii însemnate în judeţul Galaţi şi în judeţul Vaslui, însă începînd cu ora 10, astăzi dimineaţă, colegii de la ANM au dispus ridicarea tuturor codurilor, neavînd nici cod galben aici, în judeţul Galaţi, judeţul cel mai afectat.”

În declarațiile sale, ministrul Fechet s-a referit și la o insinuare privind lipsa de responsabilitate a autorităților. Acesta a afirmat că nu există nici un motiv pentru care „nu ar da ochii cu oamenii”. „Noi trebuie să fim alături de oameni, nu avem nici un motiv să nu dăm ochii cu ei. Oamenii spun că astfel de ploi şi astfel de inundaţii nu au mai văzut vreodată şi am vorbit cu foarte mulţi oameni în vîrstă. Mă asigur că toţi primarii sînt coordonaţi cu colegii de la Apele Române pentru a interveni acolo unde e cazul şi pentru a ne asigura că toate utilajele, toate echipamentele şi oamenii sînt pregătiţi să intervină. Există localităţi profund afectate unde au existat lucrări ample de regularizare sau de decolmatare, lucrări care însă nu au fost suficiente, avînd în vedere volumul precipitaţiilor nemaiîntîlnit“, a mai afirmat ministrul Mediului.

În același timp, ministrul a declarat și că modul în care autorităţile locale şi centrale se pregătesc pentru fenomene meteorologice şi hidrologice extreme „trebuie regîndit”. „Eu cred că trebuie să discutăm din ce în ce mai serios în viitor, respectiv despre faptul că incidenţa, frecvenţa, dar mai ales amploarea fenomenelor meteo extreme, indiferent dacă discutăm despre caniculă, despre secetă sau despre ploi abundente, vor creşte în următorii ani. Va trebui să regîndim întreg modul în care ne pregătim pentru astfel de dezastre, pentru că am constatat că şi acolo unde noi ne consideram pregătiţi, adică totul era făcut ca la carte, toate cursurile de apă erau pregătite pentru a prelua un volum de apă comparabil cu cel de la inundaţiile din 2013, se pare că şi în acele locuri, din nefericire, am avut un impact semnificativ al acestor precipitaţii”, a menţionat demnitarul.

Cît de pregătite au fost autoritățile?

Defapt.ro a făcut o amplă analiză asupra responsabilității structurilor statului în tragediile care s-au petrecut din cauza inundațiilor. Potrivit jurnaliștilor, „infrastructura de protecție împotriva apelor a fost abandonată de stat”. Aceștia scriu despre un raport al Curții de Conturi, potrivit căruia nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță.

Același raport arată că probleme grave există și la baraje: „Dintr-un total de 2013 baraje evaluate, 221 de baraje aveau autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată, iar 809 baraje, adică 40,2%, nu au fost niciodată autorizate”.

„Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați?”, întreabă și jurnalistul Mircea Marian. În articolul său, din Defapt.ro, jurnalistul scrie: „Acum 11 ani, exact în aceeași zonă, s-au produs inundații devastatoare. Presa a relatat că în zonă trebuia construit un dig, iar populația evacuată din zona inundabilă. În noaptea de 11 septembrie 2013, în zona localității Pechea, nouă oameni au murit, luați de ape, și zeci de case au fost complet distruse. Și în 2016 au avut loc inundații puternice în aceste locuri. Acum, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, tot în zona Pechea – Cuza-Vodă, două baraje piscicole au cedat. Pînă la ora redactării acestei știri, două persoane au fost găsite decedate, în localităţile Pechea şi Drăguşeni”. Mircea Marian amintește că, după inundațiile din 2013, Guvernul urma să construiască un dig, dar nici în 2017 nu se întîmplase nimic.

Cît privește instituția Apele Române, direct responsabilă pentru inundații, aceasta se remarcă în special printr-o explozie a creșterilor salariale ale angajaților. „Din cheltuielile totale de 3,3 miliarde de lei prevăzute (...) pentru 2024, aproape 30%, respectiv 944 de milioane de lei, sînt plătiți pentru salarii – arată datele bugetului pe anul 2024”, scrie Mircea Marian. În ce privește salariul șefului de la Apele Române, Sorin Lucaci, care are la activ o condamnare penală de doi ani pentru conducere sub influența alcoolului, acesta are un salariu brut de peste 17.000 de lei. „Deși Apele Române au o pierdere planificată de 265 de milioane de lei, fondul de salarii a explodat în 2024, crescînd cu 32,72%”, mai scrie Mircea Marian, pentru Defapt.ro.