Smartphone-ul copilăriei

Din ce în ce mai multe țări interzic elevilor să mai folosească smartphone-urile în școli. Cel mai recent anunț a venit din Franța. Vorbind despre noul an școlar, ministrul Educației, Nicole Belloubet, a anunțat că, începînd de anul următor, elevilor le vor fi confiscate telefoanele, dacă vor veni cu ele la școală. Măsurile sînt luate în urma înmulțirii semnalelor de alarmă privind efectele negative pe care un telefon inteligent le are asupra sănătății mintale a copiilor.

Recent, chiar unul dintre cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă din Marea Britanie, EE, a avertizat părinții să nu le mai cumpere smartphone-uri copiilor sub 11 ani. Compania a publicat un ghid, menit să „protejeze copiii în lumea digitală”. Ghidul citează un studiu realizat de autoritatea de reglementare a mass-media OFCOM, potrivit căruia aproape un sfert dintre copiii din Marea Britanie, cu vîrste cuprinse între 5 şi 7 ani, au un smartphone.

Reprezentanții companiei de telefonie mobilă au declarat că își propun să îmbunătățească „bunăstarea digitală” a copiilor, sfătuind părinții să înlocuiască smartphone-ul pe care îl cumpără copiilor cu  dispozitive „non-inteligente”, similare acelor telefoane mobile vechi, cu care să poată vorbi sau trimite mesaje. Însă doar atît, fără conexiune la Internet. Același ghid sugerează că tinerii sub 13 ani ar trebui să aibă acces restricţionat la reţelele sociale. Părinţii lor ar trebui să instaleze controale pentru a monitoriza timpul petrecut de copil în faţa ecranului, utilizarea aplicaţiilor şi pentru a stabili limite de timp pentru anumite aplicaţii.

Controlul parental ar trebui activat pînă la vîrsta de 16 ani, potrivit companiei. Acest lucru ar face posibilă gestionarea accesului la site-uri, conţinuturi şi platforme inadecvate. Recomandările companiei nu au fost însă dublate de o limitare a vînzărilor de smartphone-uri în funcţie de vîrsta utilizatorilor. În schimb, compania a declarat că vrea să ajute părinţii „să facă cele mai bune alegeri pentru copiii lor”, după cum a declarat Mat Sears, directorul de afaceri generale al EE.

Dezbatere în Marea Britanie

Avertismentele companiei au venit pe fondul unei ample dezbateri în Marea Britanie cu privire la modul de reglementare a accesului copiilor şi adolescenţilor la tehnologie şi smartphone-uri. În luna mai, parlamentarii din comisia pentru educaţie a Camerei Comunelor au declarat că Guvernul ar trebui să ia în considerare o interdicţie totală a smartphone-urilor pentru tinerii sub 16 ani.

Pe de altă parte, prim-ministrul Keir Starmer, el însuşi tatăl a doi adolescenţi, a exclus în luna iulie posibilitatea interzicerii telefoanelor pentru copiii sub 16 ani. „Nu cred că este o idee bună”, a spus acesta, sugerînd că, în schimb, ar trebui puse în aplicare „protecţii mai bune”.

Danemarca regîndește digitalizarea în școli

Danemarca, una dintre cele mai avansate țări din Europa în ceea ce privește digitalizarea în domeniul educației, a început să dea înapoi. Din ce în ce mai multe sondaje arată că elevii au de suferit, acuzînd în primul rînd probleme de concentrare. Psihologul social Sonia Livingstone, citat de publicația Capital, susține că acest lucru nu este de mirare.

Există două extreme în dezbaterea despre utilizarea smartphone-urilor de către copii: pe de o parte, există tabăra celor care susțin că această generație a fost „fragilizată de tehnologie”. Aceștia indică numeroasele studii potrivit cărora rețelele sociale nu numai că se corelează cu o sănătate mintală precară, ci, de fapt, provoacă problemele mintale. Soluțiile includ interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani și a smartphone-urilor în școli. În schimb, vor să încurajeze sportul și mișcarea în aer liber.

Pe de altă parte, există cei care susțin că aceasta este noua realitate, fie că ne place sau nu. Să interzici acum digitalizarea ar fi o prea bruscă revenire în timp, ca și cum ai lua oamenilor electricitatea. Aceștia susțin moderația și controlul parental, ca fiind soluții optime de compromis.

Generația Igen

În 2017, Jean Twenge, psiholog american, cercetătoare a diferențelor între generații, publica un studiu amplu despre generația iGen. Studiul avea ca țintă generațiile născute după 1995, prima generație care nu își poate aminti viața fără Internet și fără smartphone-uri.

Încă de pe atunci, cercetătoarea și echipa ei au demonstrat că există o legătură strînsă între răspîndirea rețelelor sociale și cazurile tot mai numeroase de depresii în rîndul adolescenților. Potrivit lui Twenge, piatra de hotar a fost anul 2012, cînd Facebook a cumpărat Instagram. Este anul în care Jean Twenge a observat o creștere semnificativă a cazurilor de depresie și a sinuciderilor în rîndul tinerilor americani care fac parte din „iGen”.

Avertismentele lui Jean Twenge au fost confirmate cîțiva ani mai tîrziu, de către un studiu al Centrului American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) asupra sănătății mintale a adolescenților, „Youth Risk Behavior Survey”. Potrivit rezultatelor studiului, „ne confruntăm de mai bine de zece ani cu o epidemie de boli mintale în rîndul adolescenților, un lucru nemaiîntîlnit pînă acum”.

Din 2009 pînă în 2019, sentimentele de tristețe și dezolare în rîndul adolescenților au crescut cu 40%. Un adolescent din cinci a fost diagnosticat cu boli psihice grave. 11% suferă de depresie și 8% de tulburări de anxietate. Sinuciderea este a treia cea mai frecventă cauză de deces în rîndul tinerilor americani cu vîrste între 10 și 24 de ani. 60% din fete au spus că au simțit o tristețe persistentă în ultimul an, iar 30% s-au gîndit serios la sinucidere. Potrivit studiului, fetele sînt mai expuse riscului deoarece folosesc rețelele de socializare mai intens decît băieții, pînă la șase ore pe zi. Studiul cuprinde și perspectiva părinților și a educatorilor, care confirmă o tendință înfricoșătoare în privința creșterii stărilor depresive în rîndul adolescenților, în special al fetelor. Această tendință s-a manifestat cu mult înainte de pandemie și s-a accentuat în perioadele de lockdown. În timpul distanțării sociale și al măsurilor restrictive, adolescenții s-au refugiat în rețele sociale, ceea ce a dus la o creștere a depresiei și a anxietății în rîndul acestora.

Smartphone-ul și rețelele sociale

În afara schimbărilor biologice prin care trec, adolescenții au fost dintotdeauna supuși și presiunilor sociale de integrare. Potrivit numeroaselor studii, rețelele sociale accentuează stresul de integrare, marșînd puternic pe ideea de „apreciere” și de cercul de „prieteni”. În plus, algoritmii rețelelor sociale promovează postările cu potențial „provocator”. În afară de postările care incită la scandal, crizele de tot felul și discursul negativ sînt în topul celor mai răspîndite postări.

În septembrie 2021, The Wall Street Journal a publicat o serie de articole bazate pe documente interne ale companiei Facebook, rapoarte și chiar discuții dintre angajați. Ancheta a fost intitulată „The Facebook Files”, documentele fiind divulgate de Frances Haugen, o fostă angajată a companiei, care a decis să își dea demisia.

Printre altele, investigația atinge și impactul modificărilor algoritmului din 2018 – MSI (Meaningful Social Interaction) –, prin care se promovează postările care atrag cele mai multe aprecieri, comentarii și distribuiri, făcîndu-le mai vizibile, pentru mai mulți oameni. Cînd acest MSI a fost introdus se dorea „promovarea relațiilor personale”, avînd ca țintă „pacea și fericirea”. Totuși, potrivit documentelor interne divulgate, s-a descoperit că acest algoritm nu cultiva deloc beatitudinea și iubirea, ci mai degrabă ura și violența.

Pe 5 octombrie 2021, Frances Haugen a depus mărturie în fața unei subcomisii a Senatului SUA cu privire la această scurgere de informații. „Facebook ne distruge democrația, ne pune copiii în pericol și provoacă violență etnică în întreaga lume”, a spus aceasta, adăugînd că nu este vorba doar despre niște utilizatori supărați sau nervoși care își varsă veninul pe rețeaua de socializare, ci de algoritmii prin care Facebook amplifică distribuirea acestor postări.

Avînd un telefon conectat în permanență la Internet, copiii sînt predispuși abandonului în aceste rețele sociale. Cu toate astea, în mod paradoxal, potrivit unui reportaj al canalului TV francez Europe 1, copiii sînt conștienți de efectele nocive ale smartphone-ului, legătura lor cea mai scurtă cu rețelele sociale. În reportaj, elevi de 10 ani vorbesc cu dezinvoltură despre riscul de dependență. „Într-o zi, de sărbători, am luat telefonul la ora 8 și nu l-am mai lăsat din mînă toată ziua. Seara m-am uitat la două filme, unul după altul, chiar dacă mă dureau ochii și capul”, a declarat un elev jurnaliștilor francezi. „Distruge creierul, uiți tot ce faci, ești ca într-o bulă”, a confirmat un coleg al acestuia. „Mama și tatăl meu sînt tot timpul cu ochii în telefon, nu le pasă că eu, frații și surorile mele stăm tot timpul cu ochii în ecran. Și, oricum, nu vor spune nimic dacă observă”, povestește un alt copil.