Tentația dictaturii

Din ce în ce mai multe cercetări și sondaje de opinie indică o mefiență crescută a societăților democratice față de democrație. Tinerii, cei care nu au cunoscut un sistem dictatorial, sînt atrași de ideea unui sistem totalitar. O atracție care poate fi legată de mai mulți factori psihologici și sociali, precum nevoia de siguranță și certitudine. Cum omenirea a traversat și încă traversează etape pline de incertitudine, crize economice și instabilitate socială, tinerii pot vedea în dictatură o sursă de stabilitate. Sistemele autoritare promit adesea ordine, predictibilitate și soluții rapide la problemele complexe, ceea ce poate părea atractiv față de incertitudinea din democrațiile moderne.

Ideologiile totalitare promit, de asemenea, o identitate clar definită și scopuri comune, stimulînd sentimentul de „camaraderie” și „loialitate” față de o comunitate idealizată. În plus, simplifică lumea complexă în bine și rău, în „noi” și „ei”, eliminînd nuanțele, de multe ori copleșitoare pentru tineri. Pe de altă parte, multe regimuri autoritare sînt susținute de lideri charismatici, care se prezintă drept salvatori sau protectori. Tinerii, aflați în căutare de modele inspiraționale, pot fi atrași de figura unui asemenea lider, care pare încrezător, autoritar și dornic să aducă o „schimbare”.

Unii tineri simt că democrațiile actuale nu le răspund nevoilor și aspirațiilor. Răspunsurile dictate de statu quo pot părea ineficiente sau superficiale, iar o mișcare autoritară poate părea mai autentică sau mai radicală, oferindu-le o oportunitate de rebeliune împotriva normelor stabilite. Deloc în ultimul rînd, unul dintre factorii importanți care ar putea determina tinerii să fie atrași de ideea dictaturii este influența mediilor online și a dezinformării.

În era Internetului, tinerii sînt mai expuși propagandei și mesajelor polarizate care promovează regimurile autoritare ca fiind superioare. Algoritmii pot crea „bule de informație”, întărind convingerile și alimentînd percepțiile negative asupra democrației.

Recesiune democratică majoră

Potrivit Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA), anul trecut a înregistrat cel mai grav declin în ceea ce privește alegerile credibile și încrederea în instituția parlamentară. Raportul privind starea democrației, la nivel global, al IDEA International a dezvăluit o realitate îngrijorătoare: din 1975, starea democrațiilor, la nivel global, nu a fost nicicînd atît de precară.

Aproape o țară din două cunoaște un declin democratic, iar anul 2023 a fost caracterizat drept unul de „recesiune democratică majoră”. „Este al șaselea an consecutiv în care vedem mai multe democrații în declin decît în progres”, a declarat Michael Runey, coautorul raportului.

Declinul democrațiilor din Europa, America de Nord și Asia

Potrivit raportului, „fundamentele democrației slăbesc peste tot în lume”, problemele variind de la „alegeri marcate de nereguli pînă la drepturi restrînse”. Din 173 de țări analizate, 85 au înregistrat rezultate slabe la cel puțin „un indicator-cheie de performanță democratică în ultimii cinci ani”. În ceea ce privește „reprezentarea politică”, raportul subliniază un declin notabil, în special în domeniul alegerilor și al bunei funcționări a parlamentelor, dar și al principiului statului de drept, incluzînd independența sistemului judiciar al țărilor.

„Observăm de asemenea un declin în democrațiile istorice din Europa, America de Nord și Asia”, a subliniat Michael Runey. Această tendință de scădere a performanțelor democratice la nivel global este ilustrată, printre altele, de loviturile de stat de pe continentul african. În categoria „drepturilor”, autorii indică faptul că libertatea de expresie și libertatea de întrunire au cunoscut scăderi, fără a fi semnificative la nivel global. În privința „statului de drept”, au fost observate îmbunătățiri „după mulți ani de stagnare la nivelul corupției”, potrivit raportului. „Vedem semne de speranță în țări izolate din întreaga lume, cum ar fi în Europa Centrală sau pe continentul african. Dar, per ansamblu, tabloul rămîne foarte negativ”, a conchis Runey.

Perspective democratice în România

GLOBSEC, un think-tank internațional, a publicat recent un raport care examinează percepția cetățenilor români privind integrarea euro-atlantică, provocările geopolitice, schimbările climatice și Inteligența Artificială. Societatea românească rămîne în mod ferm atașată valorilor democratice și orientării către Uniunea Europeană și NATO, percepînd Rusia ca o amenințare serioasă la adresa securității naționale. Totuși, narațiunile anti-occidentale au început să cîștige teren în discursul public din România, lucru observat în diverse analize recente.

Românii sînt în general favorabili democrației, 82% din respondenți considerînd că trăiesc într-o democrație liberală, iar 81% sînt de părere că un regim democratic bazat pe drepturile omului este benefic. Cu toate acestea, există diferențe între generații. În rîndul tinerilor (18-34 de ani), 41% sînt în favoarea unui regim totalitar, în timp ce doar 25% dintre cei peste 55 de ani, care au trăit sub comunism, susțin o astfel de idee.

Nemulțumiri și provocări democratice în Franța

Majoritatea francezilor consideră că sistemul democratic al celei de-a Cincea Republici nu funcționează eficient, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Economic, Social și de Mediu (CESE). Rezultatele sondajului reflectă apatia care persistă în societatea franceză după alegerile generale din vară, care nu au produs un cîștigător clar.

Sondajul, realizat de Ipsos pentru CESE și publicat de Le Parisien, arată că 51% din cei chestionați cred că „doar o forță puternică” poate asigura legea și ordinea. De asemenea, 23% din respondenți afirmă că „democrația nu este cel mai bun sistem politic” disponibil în prezent.

Încrederea scăzută în democrație în Germania

Germanii au din ce în ce mai puțină încredere în democrație, potrivit unui sondaj al Fundației Körber, citat de WELT. În timp ce în toamna anului 2021, doar puțin sub o treime dintre cei chestionați au declarat că au mai puțin sau mai puțină încredere în democrația germană, în vara anului 2023, 54% din germani au declarat același lucru.

Pierderea încrederii cetățenilor în partide este și mai dramatică. În timp ce 29% din cetățenii germani au declarat că au încredere în partide în 2020, cifra a scăzut la 20% în 2021 și a atins în 2023 un punct record: 9%. Dintre cei 1.113 intervievați, aproximativ 90% au spus că o viață în libertate, egalitate în fața legii și dreptul la libertatea de exprimare și alegeri libere și secrete sînt importante pentru ei. Totuși, 71% au mai spus că liderii politici și ai mass-media trăiesc în propria lor lume, din care privesc cu dispreț restul populației.

46% din germani cred că lucrurile sînt mai puțin corecte sau deloc corecte în țară. Mai mult de jumătate dintre cei chestionați (56%) au răspuns pozitiv la întrebarea dacă pentru rezolvarea problemelor sînt necesari politicieni care au mai multă putere și voință de a se afirma pentru a putea lua decizii rapide și decisive.

Pentru Sven Tetzlaff, șeful departamentului pentru democrație al Fundației Körber, rezultatele înseamnă că încrederea germanilor în democrație și în instituțiile acesteia este pe o pantă descendentă. „Alături de preocupările economice ale oamenilor, aceasta este o evoluție îngrijorătoare.” Jumătate dintre cei chestionați se îndoiesc că țara este pregătită pentru sarcinile de transformare. „Acest lucru încetinește semnificativ dorința oamenilor de a se schimba pentru a depăși provocările majore.”

Neîncrederea în democrație crește și în Italia

Italia raportează o neîncredere în democrație mai mare decît media europeană: politicienii sînt percepuți ca fiind din ce în ce mai puțin pregătiți să asculte cererile populației, iar speranțele puse în partide și parlamente sînt reduse. Millennials și GenZ sînt mai înclinați spre un lider puternic decît părinții și bunicii lor, și mai puțin convinși că sistemele democratice sînt preferabile altora.

Potrivit Open Society Barometer, care a efectuat un sondaj cu tema: „Can Democracy Deliver?” („Poate democrația să ofere rezultate?”), încrederea în democrație în rîndul tinerilor italieni slăbește din ce în ce mai mult. Rezultatele arată că în Italia, în grupa celor de peste 56 de ani, 26% sînt în favoarea unui lider puternic care elimină adunările și alegerile. La grupa de vîrstă 36-55 de ani, procentul se ridică la 32%, iar în rîndul tinerilor (18-35) ajunge chiar la 33%.

Statistic, tinerii par mai puțin convinși (57%) decît adulții (71%) că democrația este de preferat oricărei alte forme de guvernare. Din generație în generație, procentul celor care consideră pozitiv să trăiască într-un sistem democratic scade: 75% pentru cei peste 56 de ani, 74% pentru cei de 36-55 de ani, 72% pentru cei de 18-35 de ani. Tinerii italieni sînt mai înclinați decît tații și bunicii lor către impunerea legii marțiale: 23% se declară în favoarea acestei posibilități, față de 18% din grupul 36-55 de ani și 10% din cei peste 56 de ani (cei împotrivă).