Revenirea Conferințelor Dilema la Arad este, deja, o reîntoarcere acasă. Nu doar că ideea acestor conferințe și conceptul lor s-au născut la Arad, dar prima lor ediție a avut loc în frumosul oraș de pe malul Mureșului. De aceea, cînd vorbesc despre reîntoarcerea acasă nu folosesc un clișeu specific politeții excesive, ci, pentru noi, un fapt.
Anul acesta, ne-am uitat pe fereastră la primăvara aceasta capricioasă și am decis să fim mai lirici, așa că am mers la Arad cu tema „Muzica și versurile”. Legătura dintre muzică și poezie este aproape subînțeleasă. Nu ca să spunem că legătura aceasta există ne-am dus pînă la Arad și am invitat acolo numai oameni unul și unul, ci ca să încercăm să explicăm misterul. Sigur că nu am putut. Misterele autentice nu se pot explica, iar muzica poeziei și poezia muzicii sînt asemenea mistere. Dar cîtă bucurie îți oferă, chiar și neelucidat, explorarea misterului! De cîte ori am încercat să explicăm, să teoretizăm, să analizăm, ceva ne-a dus spre poezie și spre muzică. Așa se face că a ieșit una dintre cele mai „artistice” ediții. „Te duci cu poezia”, zicea la un moment dat Nicu Alifantis, încercînd să pună în cuvinte ceva aproape imposibil de explicat: răspunsul la întrebarea mea, prozaică și neinspirată, cum de inventează muzica potrivită pentru poezia potrivită. Ne-am dus și noi cu poezia și, de pildă, în ultima seară, cu totul neașteptat, ne-am trezit cu toții într-un fel de concurs de pledoarii în disputa Leonard Cohen vs. Bob Dylan. Cei doi distinși pledanți, Mircea Mihăieș și Mircea Cărtărescu, au spus de cîteva ori că nu există o competiție între cei doi legendari cantautori și că nu intră într-o polemică existentă, poate, deja între fanii celor doi. Dar „ne-am dus cu poezia” și, pînă la urmă, fără să fie un meci cu învingător și învins, o seară despre Cohen & Dylan tot a ieșit. După ce, în prima seară, Marius Chivu și Radu Vancu au povestit (căci tema asta mai degrabă se povestește!) despre sunetul versului, iar în a doua seară Alifantis și muzica lui ne-au dat exemple strălucitoare despre cît de cantabili sînt marii noștri poeți, precum Nichita Stănescu sau Leonid Dimov. A fost frumos la Arad, frumos ca un vers bun așezat pe muzică bună...
Dosarul alăturat e puțin diferit față de obișnuitele dosare ale conferințelor noastre pentru că – așa a fost să fie – am avut mai multe dezbateri decît conferințe propriu-zise. În plus, am avut un concert susținut de Nicu Alifantis și Răzvan Mirică. În România, spui poezie și muzică, te gîndești imediat la Alifantis! Nu puteam rata ocazia de a-l invita, iar publicul a confirmat că decizia noastră a fost corectă, prin prezența și căldura cu care i-au aplaudat pe cei doi muzicieni. Marius Chivu și Radu Vancu în prima seară, Mircea Mihăieș și Mircea Cărtărescu în ultima seară,au dat conferințelor noastre și prestigiu, și consistență, după cum spuneam.
Ca de fiecare dată în acest an, partenerul strategic al conferințelor a fost alături de noi – mulțumim, UniCredit Bank! Organizatorul principal a fost Primăria Municipiului Arad, prin Centrul Municipal de Cultură Arad. Nimic nu ar fi fost să fie fără Grupul de Mediere și Management Cultural, condus de Cătălin Lazurca. Ne-au fost alături Filarmonica din Arad și inimosul nostru prieten Michael Bulzan, cu tot cu Grup West Arad.