Nu pot rata nici în acest an să scriu cîteva cuvinte despre cel mai drag concurs școlar în care sînt implicat, Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” – OLAV. Pentru că, pe de o parte, cei care încă nu au auzit de el merită să audă, iar pe de altă parte pentru că mă simt dator să-i evidențiez calitățile și specificul din fiecare an. De data aceasta, meritele revin în mare măsură reprezentanților județului Neamț, care și-a asumat organizarea etapei naționale.
Despre ce este vorba? O olimpiadă mai atipică, așa cum a menționat Monica Halaszi în cuvîntul său de deschidere, în calitate de președinte executiv al Comisiei Naționale. Atipică din mai multe puncte de vedere. Pentru că valorifică literatura universală, pentru că are conexiuni cu educația media, pentru că are ca obiectiv dezvoltarea personală din perspectiva lecturii ca abilitate de viață, cum îi spune și numele. Concursul a fost inițiat cu mai bine de zece ani în urmă de Monica Halaszi, profesoară de limba și literatura română din Bistrița, nume binecunoscut în mediul școlar național, în colaborare cu Anca Denisa Petrache, la rîndul ei o binecunoscută reprezentantă a învățămîntului preuniversitar, aflată în acele vremuri pe poziție de director în minister, cu susținerea doamnei Monica Anisie, la rîndul său, în acele vremuri, pe o poziție de management în cadrul ministerului, care i-a permis să abil apoi și alți profesori alături de noi. În scurt timp, după doi ani, a căpătat statutul de olimpiadă națională. În timp s-a divizat, avînd o ramură pentru gimnaziu, respectiv una pentru liceu. Eu pot vorbi mai în cunoștință de cauză despre liceu, pentru că acolo am rămas să lucrez an de an, alături de Monica Halaszi, de Cristina Gherman, de Mihaela Georgescu, de Anca Denisa Petrache, de Irina Georgescu, de Mihai Morar și de alți colegi, iertate fiindu-mi eventualele scăpări.
Etapele locală și județeană ale acestei olimpiade presupun subiecte care valorifică text la prima vedere din literatura universală, text nonliterar și text multimodal (bandă desenată, reclamă, afiș, caricatură etc.). Cum spuneam, subiectele au și itemi care deschid interpretarea spre educație media, aspect prevăzut explicit în regulamentul concursului. Pentru etapa națională este prevăzută și o probă orală. Proba scrisă se corectează digital, pe o platformă similară celei utilizate la examenele naționale. Dintre elevii care participă la proba scrisă, o parte, pe baza unor criterii, se califică la proba orală, desfășurată fizic într-un oraș din țară, anul acesta fiind Piatra Neamț. Pentru această probă, elevii au de citit cîte o carte pe nivel (există nivelul 1 – clasele a IX-a și a X-a, respectiv nivelul 2 – clasele a XI-a și a XII-a). Anul acesta au avut de citit la nivelul 1 romanul Fata cu palton albastru de de Monica Hesse, iar la nivelul 2 au avut de citit romanul Frankenstein de Mary Shelley. La această probă orală, elevii intră în perechi (trase la sorți cu o zi înainte) și au de susținut o dezbatere de 15 minute, avînd roluri de afirmatori, respectiv negatori pe marginea unor moțiuni. Setul de cîte trei moțiuni este cunoscut cu o zi înainte de probă, dar cea care devine obiectul dezbaterii fiecărei perechi, respectiv pozițiile de afirmator sau de negator, sînt trase la sorți înainte de intrarea în sala de concurs. În acest an, pentru nivelul 1 au fost următoarele moțiuni: Curajul individual este mai eficient decît solidaritatea; În război, supraviețuirea este mai importantă decît moralitatea; Sentimentele sînt slăbiciunea ființei umane, iar pentru nivelul 2: Creatorul pierde controlul asupra creației sale, de îndată ce o oferă lumii; Progresul științific implică renunțare la constrîngerile morale; Suferința anulează capacitatea unei ființe de a alege binele.
Desigur, pe lîngă probele propriu-zise, la etapa națională elevii au ocazia să participe și la alte activități. În acest an au participat la două ateliere, unul de educație media, susținut de Bianca Rus de la Centrul pentru Jurnalism Independent, iar celălalt de literatură, susținut de prozatorul nemțean Adrian G. Romila. Acesta a venit și la o întîlnire cu membrii Comisiei Naționale, ocazie cu care eu m-am bucurat să îl reîntîlnesc și cu toții ne-am bucurat să intrăm în dialog cu specialistul numărul 1 în marinării literare.
Mulțumiri deosebite se cuvin, cum spuneam, pentru organizarea desăvîrșită, reprezentanților locali, eu țin să îi menționez pe dl Ionuț Liviu Ciocoiu, inspector școlar general al județului, profesor de istorie, care a fost mereu printre noi cu colegialitate, amabilitate și empatie, fără morgă sau atitudini de superioritate, respectiv pe doamna Roxana Prisăcaru, inspectoare de limba și literatura română, care a susținut organizarea cu eleganță și firesc. Mulțumiri se cuvin, de asemenea, elevilor voluntari, iar felicitări tuturor elevilor care au participat. La cît mai mulți ani, OLAV!
Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.
