Există în viața fiecăruia dintre noi un personaj atît de băgăcios încît la un moment dat devine greu de suportat. Un vecin, un prieten, un coleg de serviciu, un amic, unul dintre aceștia se poate transforma în pisălog. Te bate la cap să cumperi un lucru de care nu ai nevoie, să faci o reparație în casă pe care vrei să o amîni, să vii la o întîlnire pentru care nu ai timp. Este insistent pînă la enervare și uneori chiar se apucă de treabă în locul tău chiar dacă nu i-ai cerut niciodată. Aceasta este pentru europeni varianta ușor caricaturală a lui Donald Trump. După ce a răvășit Uniunea Europeană cu tot felul de taxe vamale, Donald Trump a reușit să enerveze de-a dreptul marile companii.
Săptămîna trecută, administrația Trump s-a băgat atît de mult în viața companiilor europene, încît i-a obligat pe reprezentanții oamenilor de afaceri și pe politicieni să spună ceea ce este tot mai evident, și anume că valorile europene și cele americane sînt tot mai diferite.
Despre ce este vorba? Ambasadele americane din mai multe capitale europene au trimis o scrisoare și un chestionar companiilor locale care activează în America. Chestionarul le cerea să precizeze dacă au programe interne de luptă contra discriminării, iar scrisoarea amintea de un ordin executiv, semnat de președintele american, referitor la oprirea discriminării ilegale și la restabilirea oportunităților de angajare bazate pe merite. Un ordin care se aplică tuturor firmelor care au contracte cu Guvernul SUA, indiferent de proveniența capitalului sau țara în care își desfășoară activitatea. Este vorba despre un decret semnat de Donald Trump la revenirea la Casa Albă prin intermediul căruia își propune să oprească programul numit „Diversitate, echitate și incluziune” în cadrul administrației federale și, în general, în interiorul ecosistemului economic.
Știm la ce se referă. De altfel, dacă îi ascultăm pe politicienii de la vîrful administrației Trump vom afla că toate relele din economia americană și din cea mondială au fost cauzate de Joe Biden. Evident, este o exagerare politică. Nu e momentul acum pentru a face o analiză în ce măsură politica diversității, echității și incluziunii a afectat performanțele companiilor americane, dar ceea ce știm este că firmele europene au aplicat o variantă soft (în care se promovează în special egalitatea de gen) în comparație cu cea americană și pe care marile companii europene au ajuns să și-o asume.
De aceea, intervenția americană a stîrnit un val de reacții în Franța. Patrick Martin, șeful Medef, cel mai important patronat francez, a declarat că este inacceptabilă cererea americană, adăugînd că firmele europene au îmbrățișat aceste valori. De altfel, directoarea adjunctă a companiei L’Oréal, una din marile firme din industria produselor de îngrijire personală la nivel mondial, prezentă cu o firmă de cercetare și în SUA, declara recent în mass-media franceză că va continua politica de diversitate și incluziune, indiferent de presiunile administrației americane.
Europenii sînt tot mai deranjați de politica economică americană. Perturbările au început cu tarifele vamale, decizie care poate să declanșeze un război comercial între SUA și Uniunea Europeană, și continuă cu impunerea unui set de valori pe care managerii și politicienii europeni îl numesc deja diferit de al europenilor. Nu mai punem la socoteală îndemnurile electorale, etichetele lipite democrației europene sau dosarul Groenlanda, care la început părea o glumă, dar care acum a căpătat o turnură de neimaginat pentru o țară care era pînă mai ieri vîrful de lance al democrației și libertății.
De la preluarea noului mandat de către Donald Trump, America a avut un singur „călcîi al lui Achile”. Și acesta a fost criza ouălor. Din cauza gripei aviare care afectează sectorul avicol de trei ani, piața americană a suferit de un deficit de ouă din producția internă. Rezultatul a fost că prețul a crescut în ritm rapid. Pare lipsit de importanță, dar consumatorul american e aproape dependent de acest aliment care este o sursă ieftină de proteine. Drept urmare, în campania electorală de anul trecut, candidatul Trump a promis, printre altele, și rezolvarea crizei ouălor.
Președintele Trump a dat greș și în acest caz. Prețul ouălor a ajuns acum aproape de un dolar bucata, consumatorii trebuie să meargă la magazine dis-de-dimineață pentru a găsi ouă, iar în unele locuri vînzarea a fost „cartelată”. Prețul acestui produs a urcat doar în luna februarie a.c. cu 12%, față de începutul anului, și cu 60% anualizat. Deci nici vorbă de rezolvarea crizei. În disperare de cauză, importatorii americani au apelat la marii producători europeni, din Olanda, Polonia sau țările nordice. Răspunsul a fost elegant, dar negativ și s-a bazat pe diferența de standarde care există între cele două blocuri economice. Respectiv, pentru a fi vîndute în SUA ouăle trebuie spălate, ceea ce în Europa este interzis.
Europenii nu au putut sau nu au vrut să trimită ouă în America. În cele din urmă, importatorii americani au găsit marfă în Turcia, iar autoritățile americane au anunțat un program de un miliard de dolari care să lupte cu gripa aviară și totodată o anchetă pentru a vedea dacă a existat o înțelegere de piață a producătorilor de ouă pentru creșterea prețurilor.
În majoritatea cazurilor, noii politicieni americani din echipa Trump sînt siguri pe ei, aproape insolenți, au senzația că adevărul este doar de partea lor și că îl pot impune bătînd cu palma în masă. Pentru ei doar America este cea care contează, restul lumii fiind insignifiant. O singură fisură a apărut în logica și în economia americană, și anume ouăle. Criza ouălor ar trebui să determine administrația americană să gîndească în alți termeni decît cei ai războiului comercial. Criza ouălor se poate repeta în sectoare sau industrii la care astăzi nu te-ai gîndi. Dacă s-ar ajunge într-o astfel de situație, America s-ar putea afla singură în fața crizei. Atunci, deciziile comerciale conflictuale ar costa America și pe politicienii care le-au aplicat.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
