Limitatoare, bumpere, dîmburi, cocoașe...

Ridicăturile artificiale plasate de-a latul străzilor pentru a-i obliga pe șoferi să reducă viteza sînt un fenomen relativ nou în viața citadină românească: pînă de curînd, nu se simțea nevoia unor obstacole suplimentare în trafic, pentru că gropile din asfalt erau suficient de multe și de imprevizibile. Oricum, cînd o nouă realitate urbană intră în viața oamenilor (șoferi, motocicliști, bicicliști, pietoni și locatari ai caselor din jur), e de așteptat să apară și o căutare inconștientă a termenului cu care ea va fi numită în comunicarea de toate zilele.

Micul obstacol stradal a căpătat în multe limbi denumiri diferite, uneori specializate în funcție de subtipurile sale, de forma sau de materialul din care acestea sînt alcătuite, alteori înlocuind terminologia oficială, mai greoaie, prin metafore populare, glumețe și inventive. Denumirile pot pune în prim-plan funcția de limitare a vitezei și apartenența la reglementarea oficială a traficului, dar mai ales forma obiectului. Wikipedia amintește, pentru engleză, sintagma speed bumps (un fel de „ridicături contra vitezei”), alături de traffic thresholds („praguri de trafic”) și speed breakers („întrerupătoare de viteză”); cea mai spectaculoasă dintre denumiri este cea colocvială – sleeping policemen („polițiști adormiți”). Se pare că ultima sintagmă nu era la origine extrem de expresivă și comică, doar înlocuind un mai vechi silent policemen, termen folosit pentru instrumente care reglau circulația în absența omului. Metafora poate fi însă oricînd reconcretizată, cu umor negru, prin traducere. Au preluat-o prin calc mai multe limbi, cu mici modificări, ca în unele varietăți ale spaniolei, în care găsim policía muerto sau guardia muerto. Varietatea de denumiri e foarte mare în țările hispanofone, în care se vorbește și de reductor de velocidad, „limitator de viteză”​, túmulo, „movilă”, lomo de burro, „spinare de măgar” etc. În franceză, denumiri curente sînt ralentisseur, „încetinitor” și mai ales dos d’âne, „spinare de măgar”, compus avînd în dicționare și sensul vechi – „ridicătură de pămînt”.

În română, sintagma tehnică oficială este limitator de viteză; aceasta e folosită, de exemplu, în formulare de cerere către administrațiile locale – „vă rog să aprobaţi montarea limitatoarelor de viteză pentru siguranța circulației auto și pietonale pe strada...” (adp-sector1.ro) –, dar și în presă și în comentariile online: „Primăria Braşov a decis să remonteze limitatoare de viteză la 36 de treceri de pietoni din oraş” (adevarul.ro, 2024), „primul limitator de viteză inteligent a fost instalat în comuna Snagov” (hotnews.ro, 2024). Sintagma se reduce uneori la termenul central, limitator, cuvînt ambiguu, dar dezambiguizat cu ajutorul contextului. Mai rar este folosită în unele documente administrative sintagma denivelare transversală: tot ambiguă, pentru că se poate referi, în alte contexte, și la defecte de construcție sau la deteriorări: „denivelări transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor” (Primăria Roșiorii de Vede, proiect din 2015).

Există și alte încercări de adaptare terminologică, cu succes redus: „primarul [...] a umplut străduțele cu «calmatoare» de trafic realizate din asfalt (reddit.com); „noile opritoare de viteză de pe alei” (b365.ro). În Wikipedia, articolul prag limitator de viteză este probabil o traducere automată, neverificată lingvistic, cu erori și sintagme care nu circulă în română: „pragurile limitatoare de viteză sînt adesea numite hopuri de carosabil”. În schimb, anglicismul bumper are o oarecare răspîndire: „Bumperul se ridică la 6 centimetri și jumătate dacă senzorii din asfalt detectează o viteză mai mare de 30 de kilometri pe oră” (adevarul.ro, 2024); „bumperele astea există în toată lumea, e absolut normal” (reddit.com). Calchierea sintagmei sleeping policemen sau a ecourilor sale din alte limbi este foarte rară și urmărește probabil efecte comice și de atragere a atenției: „Limitarea continuă: «polițiști culcați» la încă 7 treceri de pietoni” (bizbrasov.ro, 2020); „Un «polițist culcat» a fost furat de pe traseul Chișinău-Giurgulești” (facebook.com).

Pînă de curînd nu găsisem denumiri autentic populare care să concureze serios sintagma tehnică limitator de viteză. Au apărut totuși în ultimul timp dîmb și cocoașă. Primul cuvînt e folosit mai rar: „lege/normativ care reglementează aplicarea dîmburilor pe șosea [...]. Dîmburile din cauciuc folosite în România sînt o pacoste pentru locatari” (forum.softpedia.com, 2020); „în Ro, ar trebui dîmburi la fiecare 10 m să poți controla nebunia rutieră” (reddit.com). Al doilea cuvînt e o metaforă care apare mai des, mai ales în presa și în comentariile din zona Moldovei: „«Cocoașele» sînt montate la intersecția bulevardului Chimiei cu strada Parcului” (bzi.ro, 2024); „Să scoată panarama aia de cocoașă”; „Nu înțeleg sensul montării acestor cocoașe la Pasajul Octav Băncilă” (comentarii, bzi.ro); „«Cocoaşe» pentru limitarea vitezei pe o nouă stradă din municipiu” (botosaneanul.ro), „Au fost scoase «cocoașele» ilegale de pe strada Nordului” (ziaruldebacau.ro). Evident, încă nu putem ști care denumire se va impune pînă la urmă în uzul general...