Se apropie furtuna fiscală!

Plutește în aer creșterea impozitelor și taxelor. Toate cifrele bugetului arată că, anul viitor, va fi greu de evitat o creștere a taxării. De fapt, vorbim despre o economie care crește pe baza deficitelor și a datoriilor. Fără un deficit bugetar care anul acesta va ajunge între 6% și 7% din PIB, fără împrumuturi care vor fi între 140 și 160 de miliarde de lei, România ar arăta cu totul altfel. 

Evident, nu vorbim despre excedent bugetar (România nu a reușit niciodată după anul 1989 să aibă surplus bugetar), nici despre renunțarea la împrumuturi, ci doar despre reducerea ritmului de îndatorare în care a intrat statul român.

Să luăm un singur exemplu: în primele cinci luni ale acestui an, bugetul de stat a înregistrat un deficit de 60 de miliarde de lei. Ce s-ar fi întîmplat la nivel bugetar dacă nu ar fi existat acest deficit? Să privim structura marilor cheltuieli: deficitul bugetar este aproape egal cu cheltuielile cu salariile (63 de miliarde de lei), cheltuielile cu dobînzile sînt de patru ori mai mici decît deficitul, iar cele cu investițiile sînt de aproape trei ori mai mici. 

Desigur, nu trebuie să privim unilateral, adică să repartizăm tot deficitul asupra unui singur capitol de cheltuieli, fie că este vorba despre salarii sau investiții. Ceea ce ne spun cifrele, însă, este că deficitul depășește cu mult aproape toate capitolele de cheltuieli și de aceea se poate spune că peste o cincime (22%) din cheltuieli sînt făcute din bani care nu s-au strîns la buget. Este ca și cum o familie ar avea venituri de 5.000 de lei pe lună și ar cheltui 6.000 de lei. Desigur, situațiile sînt doar parțial comparabile, dar, în ultimă instanță, asemănarea ne ajută să înțelegem mai bine situația în care se află bugetul de stat.

În acest context, încep să apară și să circule tot mai multe informații și analize despre posibile măsuri fiscale care vor fi luate de viitorul guvern. De exemplu, banca Unicredit a avansat într-un raport de specialitate ideea că, anul viitor, TVA va crește de la 19% la 21% și, în plus, vor crește și impozitele pe proprietate. 

Mult-doritul de către stînga politică impozit progresiv s-ar părea că nu va putea fi adoptat anul viitor, ci cel mai devreme în anul 2026. De ce? Pentru că serverele și aplicațiile informatice ale ANAF nu vor fi pregătite atît de repede. Ceea ce s-a întîmplat cu e-TVA nu face decît să confirme estimările analiștilor de la Unicredit, pentru că încercarea de a introduce e-TVA este unul dintre cele mai nereușite demersuri fiscale din ultimii ani.

Nu pentru că antreprenorii sau managerii companiilor nu și-ar dori digitalizarea, ci pentru că e-TVA a dovedit lipsa de profesionalism a funcționarilor din Ministerul Finanțelor, în frunte cu ministrul. Pe de o parte, a fost o eroare majoră încercarea de a introduce e-TVA fără să existe o dezbatere publică reală. Pe de altă parte, a fost ridicolă situația în care s-a pus ministrul Finanțelor, în sensul că în prevederile inițiale ale e-TVA apăreau o serie de date pe care ANAF trebuia să le livreze contribuabililor, dar pe care fiscul nu le are (de exemplu, informațiile referitoare la plata TVA la încasare sau cele privind utilizarea automobilului în scopuri personale sau în interesul companiei ș.a.). Este o greșeală de începători care a iritat profesia contabililor. 

O altă idee care se vehiculează public este suprataxarea cîștigurilor așa-numite excepționale. Pe surse, se dă și un exemplu de cum ar trebui să arate un astfel de impozit, respectiv cum ar putea să fie definit cîștigul excepțional, și anume în cazul unei persoane fizice sau juridice care a cumpărat un activ pe piața imobiliară și care a fost revîndut într-o perioadă de timp cu un cîștig foarte mare. 

Este clar că deocamdată nu sînt decît variante de lucru care reușesc să apară în mass-media. Dar la fel de clar este că Guvernul lucrează la un plan care să reducă deficitul bugetar. O cere și Comisia Europeană, o sugerează și agențiile de rating, astfel că România va trebui să prezinte instituțiilor europene, în această toamnă, o strategie fiscal-bugetară care printre altele va trebui să includă și reducerea deficitului bugetar. Dar, pentru a fi credibil, Guvernul României are nevoie să introducă în strategia prezentată Comisiei Europene și o serie de măsuri concrete. 

Este foarte posibil ca anul viitor să fie aplicată o creștere a unor taxe și impozite. Este posibil, de asemenea, ca Guvernul să apeleze la imaginație pentru a introduce noi taxe sau impozite. Așa cum a fost cazul impozitului minim, aplicat de la începutul anului, și care este o „calamitate” fiscală măcar din cauză că impozitul se aplică și asupra unor taxe speciale, precum cea datorată la Fondul de Mediu, taxe speciale din domeniul energiei, taxa clawback sau accizele. Experții Camerei de Comerț Americane arată că este vorba despre un impozit aplicat asupra altor taxe, ceea ce este total inechitabil pentru companiile care îl plătesc. 

Așadar, într-o totală discreție (din cauza anului electoral), Guvernul testează variante prin care să scadă deficitul bugetar. Pentru că nu știu sau nu vor să restructureze administrația centrală și locală (reforma finalizată la jumătatea anului a fost practic ineficientă), politicienii aflați la guvernare vor căuta metoda cea mai simplă, și anume creșterea unor taxe sau impozite. Problema va fi că o creștere a fiscalității va veni la pachet cu efecte privind încetinirea creșterii economiei. Abia atunci situația economică a României va fi extrem de complicată.

Constantin Rudnițchi este analist economic.