Anul 2025 va fi dificil pentru economia europeană. Norii stagnării economice se adună încet-încet, iar guvernele au început deja să crească fiscalitatea. Exact ce nu ar trebui să se întîmple într-un moment în care economia încetinește sau chiar scade.
Semne îngrijorătoare vin din Germania. Cea mai mare economie europeană, cu un PIB de 4.100 de miliarde de euro, poate tracta sau, dimpotrivă, poate încetini creșterea multor state membre. Recent, cele mai importante institute de cercetare economice germane au anticipat o contracție a economiei germane. Estimările institutelor germane de cercetare spun că este posibil ca economia să aibă, anul acesta, o scădere cu 0,1%, ceea ce ar însemna al doilea an consecutiv de scădere, după ce 2023 a fost încheiat cu un minus de 0,3%.
Marea problemă a economiei germane este industria, tradițional un motor de creștere, care înregistrează anul acesta scăderi serioase, minus 5,5% în iulie a.c. față de anul trecut. De asemenea, consumul este la un nivel moderat, investițiile încetinesc și singura veste bună este că inflația scade. De altfel, inflația scade în întreaga zonă euro dînd semne că se apropie de „cifra magică” de 2%. Acum, însă, nu pare a fi suficient, pentru că o normalizare a inflației acompaniată de o încetinire a creșterii economice nu este cel mai bun „duet” pentru economie.
Germania are încă un motiv de îngrijorare, și anume balanța comercială. În luna iulie a.c., exporturile au crescut în termeni anuali cu doar cu 1,7%, în timp ce importurile au urcat cu 5,4%, din care importurile din zona euro au crescut cu 9,3%, ceea ce nu este deloc o veste rea, totuși, pentru economiile europene. Numai că excedentul comercial german a ajuns la doar 16,8 miliarde de euro, în iulie a.c., față de 20 de miliarde de euro, cu o lună în urmă.
România are schimburi comerciale substanțiale cu Germania, o cincime din exporturile românești avînd ca destinație cea mai mare economie europeană. Dar încetinirea sau chiar intrarea în recesiune a economiei germane ar avea efecte nefavorabile și asupra exporturilor românești, în sensul scăderii lor.
În ceea ce privește piața muncii, una dintre companiile-fanion ale Germaniei, Volkswagen, a anunțat că va disponibiliza personal. Experții germani vorbesc despre o schimbare radicală, în sensul că este o presiune crescîndă asupra profesiilor intelectuale și asupra angajaților din industrie care trebuie să își adapteze abilitățile.
Toate aceste semne arată că, pentru economia germană, anul viitor va fi dificil. Iar dacă Germania strănută, multe economii europene se îmbolnăvesc de gripă.
Veștile rele nu se opresc aici. O analiză OECD referitoare la politicile fiscale la nivelul economiei globale ajunge la concluzia că perioada de reducere a taxelor și impozitelor s-a sfîrșit și tendința se inversează, respectiv urmează creșterea fiscalității.
Așadar, reducerile de taxe și impozite pentru companii și persoane fizice, măsuri luate în conjunctura pandemiei, a războiului din Ucraina și a creșterii inflației, se vor inversa. Raportul OECD arată că începînd cu anul 2023 a fost demarat un proces de creștere a cotelor și de lărgire a bazei de impozitare.
De fapt, guvernele doresc crearea spațiului fiscal, adică o creștere a veniturilor bugetare, care să poată face față viitoarelor șocuri și schimbări de la nivelul economiei și societății. Este vorba despre tranziția digitală și utilizarea Inteligenței Artificiale, reașezarea zonelor comerciale, despre schimbările climatice și despre procesul de îmbătrînire demografică.
În ceea ce privește impozitele impuse persoanelor fizice, se conturează o tendință prin care impozitele pe venit rămîn reduse, dar cresc cotele contribuțiilor sociale, pentru a face față schimbărilor demografice, creșterii costurilor din sistemul de sănătate și nevoilor de finanțare a protecției sociale.
Unele state au început deja să reducă sau să renunțe la măsurile de scutire de TVA introduse cu precădere în momentul crizei energetice. Mai mult, anul trecut, șase țări au crescut cota-standard de TVA.
În schimb, mărfurile „verzi” beneficiază de un tratament fiscal special. Astfel, sînt impuse cote reduse de TVA pentru mașinile electrice sau pentru panourile solare. De asemenea, mai multe state au aplicat stimulente fiscale la achiziția unui vehicul electric și unele țări au majorat taxele pe carbon pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute.
Analiza OECD a calculat că, pentru cele 141 de țări studiate, impozitul pe profit a urcat de la 20%, în 2022, la 21%, în anul 2023. În urmă cu douăzeci de ani, rata profitului era, în medie, de 28%. Șase țări au majorat cotele impozitului pe profit.
După cum arată mediul fiscal global s-ar părea că România se încadrează perfect în evoluția descrisă în raportul OECD. Adică Guvernul a început să facă o lărgire a bazei de impozitare (prin renunțarea la unele facilități fiscale acordate salariaților din sectoare precum tehnologia informației, construcții, agricultură și industria alimentară) și să crească TVA la unele produse (chiar dacă nivelul cotei-standard a rămas neschimbat).
România traversează, însă, un paradox. Politicienii neagă cu vehemență că vor crește taxele sau impozitele anul viitor, în timp ce antreprenorii cred exact contrariul, și anume că viitorul guvern va fi obligat să mărească fiscalitatea. Marea problemă este că ritmul creșterii economice autohtone s-a redus drastic, iar o creștere de taxe sau impozite va îngreuna mai mult situația companiilor și implicit a economiei.
.jpg)
.jpg)
.webp)
