„Piața de carte pentru copii este îndrăgostită de imagine” – anchetă –

Tîrgul de carte pentru copii de la Bologna, care a avut loc de curînd, e cel mai mare din lume. Nu vezi nici un copil, pentru că e un eveniment care se adresează celor care fac parte din industria editorială. Dar, în cîteva zile, poți vedea cam tot ce se publică în materie de cărți pentru copii pe piața mondială. E o mare cantitate de informație și pentru invitați, și pentru expozanți. Sînt cozi la standurile unde ilustratorii își prezintă portofoliile și foarte multe evenimente conexe. Pur și simplu, nu știi unde să te uiți și cum să procesezi ce vezi, ce auzi, căci editurile nu mai prezintă doar niște cărți, ci niște opere de artă. România a fost prezentă la tîrg cu un stand organizat de Ministerul Culturii și am folosit prilejul tîrgului pentru a vorbi puțin despre cartea pentru copii cu cei cu care m-am întîlnit la Bologna. Întrebările la care au răspuns invitatele mele au fost:

1) De ce e important un tîrg ca acesta pentru ilustratori/editori?

2) Ilustrațiile/poveștile au naționalitate?

3) Cum ați descrie ce se întîmplă pe piața cărților de carte în lume în acest moment? Ați avut revelații, ați descoperit nume de urmărit?

# Agnes KESZEK, ilustratoare

1) Bologna este locul unde toți cei din industria cărților pentru copii se adună și unde este expus tot ce a apărut mai bun în lume în ultimul an. Poți veni pentru networking, întîlniri, pentru a semna contracte cu editori sau agenți, poate vrei un feedback la portofoliul tău, poate vrei doar să răsfoiești cărți, să vizitezi expoziții pentru o perspectivă proaspătă. Fiecare are propriul plan pentru Bologna. Pe mine m-au impresionat ilustrațiile expuse în original la tîrg sau în expoziții specializate din oraș, e uimitor cît de prețioase pot fi. Lecție mai bună de desen nici nu pot să-mi imaginez. Au fost cîteva expoziții memorabile: Casa Musica al lui Giovanni Colaneri, expoziția retrospectivă Anne Brouillard, dar și ilustrațiile originale miniaturale expuse la tîrg ale lui Andrea Antinori.

2) Ilustrațiile pot avea o anumită „identitate“ culturală sau stilistică ce poate reflecta originea sau influențele ilustratorului sau ale școlii din care acesta face parte. Dar ilustrația fiind o formă de exprimare creativă, nu există granițe naționale și culturale. Un foarte bun exemplu de la tîrg în privința asta a fost inițiativa platformei dPICTUS, 100 Outsanding Picturebooks, o selecție de cărți curatoriată de specialiști din toată lumea, un amestec eclectic de cărți inovatoare ca design, stil de ilustrații din întreaga lume, din Chile pînă în China, Canada, Argentina Suedia, Italia, Mexic etc.

3) Există o efervescență și o diversitate formidabilă, abundă piața în titluri noi și este într-o continuă expansiune. Devin tot mai populare cărțile de autor, silent book-urile și cele experimentale. Cele 100 de cărți alese și expuse la Bologna Ragazzi Awards arată o selecție foarte bună a ultimului an. Cartea lui Kim Seungyoun, numărul 40 pe listă, The Forest of Hats, e favorita mea. Premiul care se acordă pentru prima dată Extraordinary Award to an Extraordinary Book  a fost cîștigat de Franco Matticchio pentru Bambini Nascosti (Hidden Children), Editura Vànvere, o carte ca un joc de-a v-ați ascunselea, de o simplitate aparentă, care aduce un omagiu copiilor nevăzuți, pierduți, invizibili.

# Mihaela PARASCHIVU, ilustratoare

1) Tîrgul de ilustrații pentru cărți pentru copii de la Bologna este important din mai multe motive. În primul rînd, servește ca platformă pentru ilustratori, editori, agenți și autori ca să-și prezinte munca și să se conecteze cu profesioniștii din industrie din întreaga lume. Este un centru pentru networking, colaborare și descoperirea de noi talente. În al doilea rînd, tîrgul joacă un rol important în promovarea literaturii și ilustrației pentru copii, care sînt esențiale pentru stimularea alfabetizării, creativității și imaginației la tinerii cititori. În fine, Tîrgul de ilustrații pentru cărți pentru copii din Bologna servește ca un barometru al tendințelor și inovațiilor din industrie, oferind insights în direcția literaturii și ilustrației pentru copii. Este un loc unde se nasc idei noi și unde viitorul poveștilor prinde contur.

2) Ilustrațiile în sine nu au o naționalitate, dar cu siguranță pot reflecta influențele culturale, stilurile și temele artiștilor care le creează, care pot fi legate și de o anumită naționalitate sau de un context cultural specific.

3) În lumea cărților pentru copii există o apreciere tot mai mare pentru voci și stiluri diverse. Ilustratorii explorează noi tehnici, medii și abordări ale narativului. De asemenea, există o accentuare tot mai mare a incluziunii și reprezentării, mulți ilustratori creînd lucrări care reflectă o gamă largă de culturi, experiențe și perspective. Artiști: Shaun Tan, Beatrice Alemagna, Kitty Crowther, Issa Watanabe Joahna Concejo etc.

Cristiana RADU, ilustratoare

1) Vizitatorul are sub ochi, pe de o parte, răsfirate pe standuri, toată paleta de publicații recente ale majorității editurilor de carte pentru copii din lume, iar pe de alta, un diluviu de ilustrații excepționale prinse într-o serie întreagă de expoziții, alături de cele mai inovatoare cărți publicate recent (dintre care o parte se pot și cumpăra într-un mic bookshop dedicat). E, pe scurt, un mod de a te pune la curent, în cîteva zile, cu tot ce se publică mai bun și cu lucrul celor mai interesanți ilustratori din întreaga lume. Sînt, în plus, o multitudine de ateliere, conferințe și portfolio reviews.

2) Există piețe de carte specifice unei părți sau alteia a lumii, iar cărțile publicate au nu doar ilustrații cu un aer de familie, dar și un mod de a gîndi cartea specific. Estul, de exemplu, tinde să pună de cîteva ori mai mult text în cărțile pentru copii de vîrste mici, iar asta face foarte dificilă pătrunderea lor pe piețe străine. Piața de limbă spaniolă are trăsături foarte diferite de cea din UK/US. Cărțile nordice, tot mai prizate în Occident, au o lejeritate în execuție și un umor plin de căldură umană care normalizează cele mai dificile subiecte; nimic nu se compară cu subtilitatea și delicatețea coreeană, iar Franța e un melting pot rafinat și avangardist al celor mai interesante tendințe și ilustrații de peste tot.

3) Confruntată cu dezvoltarea digitalului, cartea își caută tot mai atent modul specific de existență ca mediu. Paginile au tactilitate, formatul e mai conștient adaptat conținutului, ca și printul. Povestea se spune predilect prin imagine, iar raportul dintre aceasta și text e tot mai bine gîndit. Diferența de orice fel e mai prezentă, iar viziunea frecventă dinspre lumea internă a personajelor și accentul pus pe finețea psihologică a tramei reflectă schimbările petrecute în parenting, în modul de a concepe copilul ca pe o mică ființă umană cu același drept la respect și demnitate ca și un adult. Sînt căutate tot mai apăsat legăturile dintre carte și domenii conexe, anul acesta fiind rîndul jocurilor online să intre în atenția organizatorilor, alături de jocurile în format fizic tip puzzle ori boardgames sau aplicațiile digitale. Eu m-am îndrăgostit de cărțile Issei Watanabe, cîștigătoarea de anul acesta a Bologna Ragazzi Award (Fiction).

# Ileana ACHIM, editoare

1) Tîrgul de la Bologna este important pentru a te încărca de energia industriei de carte. Este o lume care freamătă de creativitate și asta îți dă idei, motivație, bucurie. Vorbind și practic, este obligatoriu să cunoști autori și ilustratori care devin relevanți la un moment dat, să discerni tipare sau sensibilități la nivel internațional, să simți încotro se îndreaptă suflul pieței de carte.

2) Au naționalitate atîta vreme cît poți identifica stiluri specifice unei culturi sau alteia. Dar asta este mai degrabă o observație post-lectură, făcută cu mintea adultului. Pentru copii, adică cititorul final, poveștile și ilustrațiile nu au naționalitate. Sînt (sau ar fi bine să fie) situații de viață universale.

3) Piața de carte pentru copii, așa cum se vede de la Bologna, este îndrăgostită de imagine. Spectacolul ilustrației pare să surclaseze interesul pentru text, care funcționează de multe ori ca un personaj secundar ori chiar dispare cu totul (în așa-numitele silent books). În plus, cartea ilustrată pentru copii pare să se transforme într-un spațiu fascinant de joacă pentru... adulți. Regăsesc tot mai mult teme care le sînt specifice (hiperatenția față de propriile trăiri, activismul pe diverse subiecte). Nu ai însă cum să nu admiri bunul gust și sensibilitatea sofisticată care s-au dezvoltat în zona de carte ilustrată. Este un rafinament care la noi lipsește și care ar ajuta enorm în dezvoltarea copiilor.

Cît despre nume, eu am adus acasă mult Jimmy Liao, un autor-ilustrator taiwanez absolut special.

anchetă realizată de Ana Maria SANDU