Vandali și inocenți

Două știri recente ar putea intra în aceeași categorie: atentat asupra unor obiecte de artă. Prima vine din Marea Britanie. În Londra, activiști ai Just Stop Oil au atacat, din nou, un tablou al lui Vincent van Gogh, expus la National Gallery. A doua, din Olanda, unde un tehnician a aruncat la gunoi o lucrare a artistului francez Alexandre Lavet, „All The Good Times We Spent Together”, expusă la muzeul LAM, din Lisse. Diferența dintre cele două știri este însă una enormă. Pentru că este diferența dintre rea-credință și bună-credință. Dintre intenție și greșeală, dintre aroganță și inocență. Primul caz a implicat condamnări în Justiție, al doilea a provocat zîmbete, care iartă ușor.

Vandalii

Cel mai recent atac al activiștilor de la Just Stop Oil a avut loc pe 27 septembrie. Aceștia au stropit cu supă două picturi de Vincent van Gogh, din seria „Sunflowers”, expuse la National Gallery din Londra. Activiștii organizației Just Stop Oil sînt deja binecunoscuți pentru atacurile lor asupra operelor de artă. Un semn de protest, susțin aceștia, față de „politicile agresive” ale guvernelor îndreptate contra „stării planetei”.

De data aceasta, activiștii au protestat la aflarea veștii că două dintre colegele lor, Phoebe Plummer şi Anna Holland, au fost condamnate în Justiție. Cele două au vandalizat cu supă de roşii aceeași operă de artă expusă la Londra, în octombrie 2022, înainte de a se lipi cu ajutorul unei substanţe adezive de peretele aflat sub celebrul tablou. Potrivit procurorilor britanici, supa de roşii a cauzat deteriorări estimate la 10.000 de lire sterline, la nivelul ramei tabloului. Pictura, aflată în spatele unui geam de protecţie, a scăpat nevătămată şi a fost din nou expusă puţin mai tîrziu, în aceeaşi zi.

Datorită acestui fapt, cele două activiste ecologiste au declarat în instanţă că sînt nevinovate. Cu toate astea au fost condamnate. Și, în urma unui proces care s-a desfăşurat la Southwark Crown Court din Londra, au primit sentințe foarte dure. Phoebe Plummer a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru prejudicii de natură penală, iar Anna Holland a primit o condamnare de 20 de luni de închisoare. Judecătorul, Christopher Hehir, a motivat condamnarea celor două adresîndu-se inculpatelor: „Voi, pur şi simplu, nu aveaţi dreptul să faceţi ceea ce aţi făcut (...), iar aroganţa voastră de a gîndi contrariul merită cea mai puternică condamnare”.

Phoebe Plummer a declarat că a luat parte la acel protest ştiind foarte bine că ar fi putut fi arestată şi încarcerată, adăugînd că a fost transformată într-un „prizonier politic”. Afirmaţia l-a enervat și mai mult pe judecător, care a catalogat-o ca fiind nu doar ridicolă, ci și nesimțită. „Este o ofensă la adresa multor oameni din alte părţi ale lumii care suferă persecuţii, închisoare şi uneori chiar moartea pentru convingerile lor”, a declarat judecătorul Christopher Hehir. Drept urmare, Phoebe Plummer a fost condamnată la o pedeapsă suplimentară. Aceasta a mai primit trei luni de închisoare, după condamnarea inițială de doi ani, pentru o infracţiune relativ nouă: „interferenţă asupra utilizării unei infrastructuri naţionale esenţiale”. Sentințele dure ale judecătorului au venit și pe fondul unei represiuni mai ample a acestor acte de protest, care se înmulțesc atît în Marea Britanie, cît şi în întreaga Europă.

Activiştii climatici au vizat, de-a lungul timpului, mai multe opere de artă. În iulie 2022, „The Hay Wain” de John Constable, expus la National Gallery din Londra, a fost acoperit cu o versiune modificată a picturii, simbolizînd impactul schimbărilor climatice și al poluării asupra mediului. În același an, „Girafă în furtună” de Turner a fost ținta protestelor. Activiștii s-au lipit de rama tabloului, dorind să aducă în prim-plan „nevoia de a stopa noi proiecte de extracție a petrolului și gazelor naturale”.

Tot în 2022, „Gioconda” de Leonardo da Vinci a fost atacată, tot din principii ecologiste. Un bărbat, deghizat într-o persoană în scaun cu rotile, a aruncat o prăjitură în sticla care protejează faimoasa pictură, expusă la Luvru. Protestatarul a declarat ulterior că a vrut să atragă atenția asupra problemelor legate de schimbările climatice. Datorită sticlei de protecție, tabloul nu a fost afectat. Însă, în urma înmulțirii acestor acte de vandalism, „Gioconda“ este acum mai bine protejat: pînza se află sub cu sticlă antiglonț, iar măsurile de securitate din jurul tabloului sînt extrem de stricte, pentru a preveni alte incidente.

Inocenții

Pe 7 octombrie, o operă de artă care fusese expusă la muzeul LAM, din orașul olandez Lisse, a fost găsită în coșul de gunoi. Un tehnician, care o văzuse în ascensorul muzeului, a crezut că era un gunoi și, drept urmare, a aruncat-o. Lucrarea, intitulată „All The Good Times We Spent Together”, a fost realizată de artistul francez Alexandre Lavet şi reprezenta două cutii de bere goale. Una dintre cutii era strivită.

Potrivit unui comunicat al muzeului olandez, lucrarea consta în două cutii de bere pictate meticulos, de mînă, în acril. „Mult timp şi multe eforturi au fost necesare pentru a le crea”, a transmis muzeul olandez. Însă valoarea lor artistică i-a scăpat tehnicianului muzeului care, găsind două cutii de bere în lift, s-a gîndit că niște vizitatori le-au lăsat acolo, după ce le-au băut. Froukje Budding, purtătoarea de cuvînt a Muzeului LAM, a declarat că, într-adevăr, cele două creaţii artistice erau adeseori plasate în locuri neobişnuite, de aici şi expunerea lor într-un ascensor. „Încercăm să îi surprindem pe vizitatori de fiecare dată”, a explicat ea.

Dispariția acestora din ascensor a fost descoperită de către curatoarea Elisah van den Bergh. Aceasta s-a întors în muzeu, după o scurtă pauză şi, după ce a observat lipsa cutiilor de bere din lift, a început căutarea lor. Le-a recuperat dintr-un sac de gunoi chiar înainte ca acesta să fie ridicat de gunoieri. „Acum am plasat opera de artă într-un loc mai tradiţional, pe un soclu, pentru ca ea să se poată odihni, după această aventură”, a precizat Elisah van den Bergh.

Van den Bergh a ținut însă să precizeze că nu îi poartă „nici un fel de ranchiună” tehnicianului, care fusese angajat recent. „El doar îşi făcea treaba. Arta noastră îi încurajează pe vizitatori să vadă obiectele din viaţa de zi cu zi sub o lumină diferită”, a explicat și Sietske van Zanten, directoarea muzeului. „Expunînd opere de artă în locuri neaşteptate, amplificăm această experienţă şi menţinem treaz interesul vizitatorilor”, a adăugat aceasta. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvînt Froukje Budding a declarat: „Trebuie să ne gîndim serios la un loc prudent în care să le plasăm după aceea”.

Incidentul de la muzeul olandez nu a fost fără precedent. De-a lungul timpului, au existat mai multe incidente celebre în care opere de artă au fost confundate cu deșeuri și aruncate la gunoi sau curățate, din cauza esteticii lor neobișnuite. În 1986, la Kunstakademie, Düsseldorf, o operă de artă a lui Joseph Beuys, numită „Fettecke” („Colț cu grăsime“), nu a fost percepută la justa valoare. Instalația lui Beuys era formată dintr-o grămadă de grăsime plasată într-un colț al camerei, o semnătură a stilului său simbolic. Însă femeia de serviciu a luat-o drept o murdărie și a curățat-o temeinic, cu apă, detergent și mop.

Spre finalul anilor ’90, o instalație aparținînd lui Tracey Emin, „My Bed”, a avut parte de mai multe aventuri. Instalația consta într-un pat dezordonat, înconjurat de diverse obiecte personale aruncate pe jos. De mai multe ori a fost „ordonată” de personalul galeriei. Lucrarea a fost salvată de fiecare dată, înainte de a fi deteriorată iremediabil.

În 2001, o lucrare a lui Maurizio Cattelan expusă la galeria Tate Modern din Londra a fost confundată cu un coș de gunoi adevărat și „curățată” de personal. Lucrarea consta într-un coș de gunoi umplut cu diverse materiale. Personalul a curățat temeinic și complet instalația, fiind necesară o restaurare completă a operei. Tot în 2001, o lucrare a lui Damien Hirst, „Spot Painting”, formată dintr-un ansamblu de puncte colorate pe o pînză, a fost confundată cu un ambalaj de gunoi de către o menajeră de la galeria de artă Eyestorm din Londra. Lucrarea a fost aruncată la gunoi. Din fericire, pînza a fost recuperată rapid și restaurată.

În 2004, la Tate Britain, o instalație a lui Gustav Metzger, „Recreation of First Public Demonstration of Auto-Destructive Art”, care includea o grămadă de saci de gunoi, a fost aruncată din greșeală de personalul de curățenie. Aceasta recrea o lucrare din anii ’60, care voia să ilustreze ideea de artă autodistructivă. Lucrarea a fost reconstruită ulterior. În 2014, la o galerie din Bari, Italia, instalația artistului Salvatore Garau, „Composizione N° 11”, care consta într-un morman de carton presat și materiale reciclabile, a fost confundată cu gunoiul de către personalul de curățenie și a fost aruncată. Opera de artă a fost pierdută definitiv, însă artistul a comentat ironic că întîmplarea „a făcut parte din concept”.

Incidentele de acest gen sînt privite cu indulgență. Pentru că nu sînt deliberate și în spatele lor stă, de fapt, foarte mult bun-simț.