Punctele fierbinți ale verii

Vara 2024 nu a fost sinonimă doar cu vacanțele, ci și cu o serie de evenimente internaționale. Dacă ar exista un top, pe primele locuri s-ar situa alegerile europarlamentare, Jocurile Olimpice de la Paris, dar și campania prezidențială din SUA, via atentatul asupra candidatului republican Donald Trump, din 13 iulie. Tentativa de asasinat a fost etichetată drept „cel mai important eşec operaţional al Secret Service din ultimele decenii”.

Alegerile europene, frica de extremism

În luna iunie, țările Uniunii Europene au ales un nou Parlament UE. În urma votului europenilor, alianța partidelor de centru-dreapta, din jurul Ursulei von der Leyen, a devenit cea mai puternică forță. Partidele ecologice și de stînga au rezultate bune în Suedia, Danemarca și Finlanda. Partidele de dreapta au devenit și ele mai puternice, dar încă nu au obținut o majoritate. Totuși au înregistrat cîștiguri semnificative în comparație cu ultimele alegeri de acum cinci ani.

În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro-Rusia și pro-China, partidul AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasîndu-se, în preferințele electoratului, pe locul al doilea. În Italia, Fratelli d’Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, a ieșit pe primul loc. În Austria, FPÖ, partid naționalist, cu o politică agresiv anti-europeană, care a pus și frîne aderării României la Spațiul Schengen, a ieșit, de asemenea pe primul loc.

Cutremurul politic major a avut însă loc în Franța, unde partidul Marinei Le Pen, Rassemblement National (RN), nu doar că a ieșit pe primul loc, obținînd majoritatea voturilor, ci a și declanșat o reacție politică în lanț. În seara alegerilor, imediat după anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate.

Jocurile Olimpice, controversa pe tema genului

Jocurile Olimpice de la Paris au fost marcate, fără îndoială, de controversa pe tema genului, născută în jurul pugilistei Imane Khelif. Khelif a fost considerată „bărbat” din cauza nivelului ridicat de testosteron. Polemica a izbucnit la Paris, însă îşi are originea în excluderea pugilistei de la Campionatele Mondiale de la New Delhi, în martie 2023, după ce Federaţia Internaţională de Box (IBA) a invocat un test de „stabilire a genului”. IBA, care este o instanţă nerecunoscută de Comitetul Internațional Olimpic (CIO), a refuzat să precizeze ce fel de test a fost făcut, infirmînd totuși că ar fi fost vorba de o analiză a nivelului de testosteron.

Pentru CIO, sportiva a fost eligibilă şi a putut participa la Jocurile Olimpice în turneul feminin de box. În ciuda scandalului izbucnit, Imane Khelif a ajuns în finală și a luat medalia de aur la Jocurile Olimpice, învingînd-o în finala categoriei de 66 kg pe pugilista Yang Liu din China. Deși nu a făcut multe declarații în timpul încinsei controverse privind genul său, Khelif a răbufnit la conferința de presă de după meci. „Sînt femeie, am trăit ca femeie, am luptat ca femeie”, a declarat Khelif.

Alegerile din SUA, atentatul asupra lui Trump

Pe 13 iulie, Donald Trump, care aspiră să revină la Casa Albă, a fost rănit la ureche de focuri de armă. În urma atacului, în rîndul participanților la un miting în Pennsylvania, unul statele-cheie ale alegerilor prezidenţiale, o persoană a decedat şi două au fost rănite.

Fotografiile cu Donald Trump, cu sîngele curgînd pe faţă şi cu pumnul ridicat, au făcut înconjurul lumii şi au marcat campania pentru alegerile prezidențiale din 5 noiembrie. Secret Service a recunoscut ulterior „deficiențele” protejării lui Trump. Şeful interimar al Secret Service, Ronald Rowe, a afirmat că serviciul, responsabil cu protejarea personalităţilor politice americane de rang înalt, a dat greș în timpul tentativei de asasinat eşuate asupra lui Donald Trump. Ancheta internă „a constatat deficienţe în planificarea anticipată şi implementarea acesteia de către Secret Service”, a declarat Rowe într-o conferinţă de presă. „Dacă unii dintre membrii echipei de urmărire au fost foarte conştiincioşi, alţii au fost neglijenţi”, a precizat el, referindu-se la viitoare sancţiuni.

Rowe a înlocuit-o pe Kimberly Cheatle, care şi-a dat demisia pe 23 iulie, după ce şi-a recunoscut responsabilitatea în „cel mai important eşec operaţional al Secret Service din ultimele decenii”. Ronald Rowe a citat „o lipsă de claritate” din partea Secret Service în schimburile sale cu poliţia locală şi aşteptările sale de la aceasta, precum şi lacune în transmiterea de informaţii.