CELA – punți literare (I)

La fiecare doi ani, în jur de 100 de scriitori consacrați ori aflați la început de carieră, traducători, editori, jurnaliști, oameni de comunicare, artiști din întreaga lume sînt aduși împreună pentru cîteva zile de Festivalul Passa Porta, la Bruxelles. Anul acesta, între 28 și 30 martie, tema incursiunii în lumea literară, a sublinierii rolului și rostului ei în lume, a fost Ghosts / Fantome. Nimic mai potrivit pentru această a zecea ediție a festivalului decît să transforme capitala belgiană într-o uriașă „sală a oglinzilor”, unde să se plimbe nestingherite fantomele trecutului, credibile în mințile noastre, alături de fanteziile cu privire la viitor, prin care încercăm să-l îmblînzim, încît să ni se potrivească. Tema a fost sugerată de scriitoarea Jeanette Winterson, prezentă la festival, convinsă că viața este mai mult decît putem vedea, ea însăși autoare a unui volum recent publicat tocmai de povestiri moderne despre fantome (Night Side of the River).

Am avut bucuria să particip la Passa Porta ca jurnalist, prin intermediul programului CELA – Connecting Emerging Literary Artists / Conectarea Artiștilor Literari Emergenți și a partenerilor români implicați: Muzeul Național al Literaturii Române Iași / FILIT Iași, Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT) și Asociația Editorilor din România (AER). CELA este un proiect de formare și dezvoltare de aptitudini, co-finanțat prin Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, menit să le ofere creatorilor literari din piețe editoriale europene mici posibilitatea de a-și construi o carieră internațională, de a atrage un public din cît mai multe țări și de a-și dezvolta competențele profesionale. Programul conectează scriitori, traducători, editori și alți actori de pe scena literară pentru a face cunoscute publicului larg, prin intermedierea traducerilor și prin creare de punți, scrierile care altfel nu ar ajunge la ceea ce am putea numi „marea” piață de carte din Europa. E un mod de a stabili legături și de a reduce distanțe, ceea ce constituie, practic, și menirea scrisului. CELA le oferă scriitorilor de limba română aflați la început de carieră nu numai oportunitatea de a fi traduși, dar și de a participa la cursuri, mentorat, rezidențe literare și întîlniri cu întreaga echipă europeană. Asta pentru că CELA conectează 11 țări europene și nu mai puțin de 165 de actori literari – 66 de scriitori și 99 de traducători –, iar festivalurile și tîrgurile de carte din țările participante în proiect, inclusiv din România, găzduiesc întîlniri și evenimente cu scriitorii și traducătorii selecționați pentru formare și promovare. Din 2017, au fost încheiate cu succes două ediții ale programului CELA. Pentru cea de-a treia, în primul ciclu (2024-2025) au fost selectați scriitorii români Iulian Bocai, Paula Erizanu și Ioana Maria Stăncescu.

CELA a avut două evenimente pe scena festivalului Passa Porta din Bruxelles. Primul dintre ele, realizat cu partenerii Wintertuin și deBuren, două case de producție literară din Țările de Jos, respectiv Belgia, Vertalerscafé / Cafeneaua translatorilor, a vizat traducătorii implicați în program, cei care fac „munca din umbră”, dar sînt vitali pentru existența unei lumi literare globale. Au vorbit despre ce-i motivează, cum lucrează, cum descoperă noi autori și cît pun din ei înșiși în lucrările lor. O traducere bună implică întotdeauna mai mult decît trecerea unui text scris dintr-o limbă într-alta – traducătorul trebuie să fie un fin cunoscător al culturii, al realităților istorice și sociale, al personalității celui care scrie.

În ultimele luni, Passa Porta a selectat nouă traducători tineri din Țările de Jos și Regiunea Flamandă, care vor colabora în următorii ani cu autori din Italia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Spania, România, Serbia, Slovenia și Ucraina. Ei descoperă cărți valoroase care n-au fost încă traduse în neerlandeză, lucrează în programul CELA cu mentori care îi ghidează nu doar în alegerea scriitorilor, ci și în stabilirea conexiunilor cu piața editurilor care ar putea fi interesate de ei. Pentru traducătorii din limbi „mici”, cei care dau peste texte despre care consideră că ar merita să fie citite în toată lumea, situația e puțin diferită: nu editurile vin la ei cu cărțile pentru tradus, ci ei sînt cei care trebuie să le convingă de un volum anume.

Am întrebat-o pe Kim van Kaam, coordonatoarea proiectului CELA, prezentă la Passa Porta, cum reușește să interconecteze 11 țări diferite și a fost de părere că, deși există mai multe bariere – a limbii, dat fiind faptul că la reuniunile CELA se folosește engleza, care nu este prima limbă a nici uneia dintre țări, dar și a diferențelor de mentalitate și culturale –, extrem de importante sînt aceste întîlniri față în față, care e necesar să fie cît mai dese. Aici pot fi discutate și rezolvate nu doar problemele legate de traducerile propriu-zise, ci și cele de stabilire a legăturilor cu piețele literare unde ar putea fi prezentate noile texte traduse, identificarea de edituri, reviste, antologii care ar fi interesate de ele.

Al doilea eveniment găzduit de Festivalul Passa Porta, care face parte din etapa de promovare a CELA, a fost New Voices from Eastern Europe / Voci noi din Europa de Est, la care scriitorul român Iulian Bocai a fost invitat alături de Charlotte van Rooden, traducătoare din română în neerlandeză, și de încă două tandemuri de scriitori-traducători: Marta Hermanowicz (Polonia) – Małgosia Briefjes (traducătoare din polonă în neerlandeză) și Myroslav Laiuk (Ucraina) – Roman Nesterenco (traducător din ucraineană în neerlandeză).

(Va urma)