Știința și rațiunea, despre care se spune că ajunseseră la un maximum de prețuire în secolul al XIX-lea, par a nu mai fi la fel de apreciate după ce am parcurs deja un sfert din secolul al XXI-lea. Totul în condițiile în care, de vreo două sute de ani, efectele științei contribuie vizibil la creșterea bunăstării pe tot globul. E un paradox. Poate cea mai puternică și cuprinzătoare dovadă a efectelor științei este creșterea speranței medii de viață, cel puțin în ultima sută de ani. Sigur, cîrcotașii susțin că viața e mai lungă, dar mai goală de conținut, mai stresantă, că timpul e perceput a curge mai repede etc. În ciuda dezvoltării științei și tehnologiei, creierul nostru e încă paleolitic, după cum remarcă unii experți. E adevărat că știința a adus cu ea tehnologia și ușurarea părții materiale a vieții, dar nu a reușit neapărat să îmbunătățească și natura umană. Iar tocmai natura umană e cea care pare acum a se întoarce împotriva rațiunii și a științei. Noile metode de comunicare, Internetul, rețelele sociale, datorate științei și tehnologiei moderne, sînt acum în mare parte folosite pentru a nega sau denatura chiar valoarea și rezultatele științei.
Există ideea că întotdeauna o mare parte a omenirii a trăit în obscurantism, dar că abia acum, pe baza recentelor tehnologii accesibile tuturor, această categorie a ieșit la lumină, s-a coagulat și își arătă forța. „Democratizarea” științei e, la rîndu-i, un fenomen ale cărui rezultate pot fi nu tocmai fericite. Pe de altă parte, se poate demonstra că „bazaconiile”, minciunile și ideile stranii și neargumentate au însoțit dintotdeauna omenirea. Părerea că degradarea sistemelor de învățămînt ar fi, de fapt, cauza acestei situații nu poate fi nici ea omisă. O altă opinie pertinentă e că propaganda unor state cu conduceri autoritare, în frunte cu Rusia, își face acum simțite efectele, că mișcarea antivaccinistă și toate celelalte aiureli pseudoștiințifice nu sînt deloc întîmplătoare. Pînă la urmă, probabil că fiecare dintre aceste explicații își are partea ei de valabilitate pentru ceea ce pare a fi o pierdere din prestigiul și autoritatea științei, rațiunii și gîndirii critice, în vreme ce proliferează tot soiul de misticisme și concepții rupte de realitatea obiectivă.
Subiectul acesta e comentat și dezbătut pe parcursul celor cinci pagini obișnuite de Dosar și continuă suplimentar pe încă alte trei pagini ale revistei. Pe lîngă opiniile și punctele de vedere ale mai multor specialiști români, veți putea găsi și părerile a doi proaspăt laureați Nobel, grație unor interviuri realizate de jurnalista Corina Negrea de la Radio România Cultural.