Fenomenele meteo extreme - Între variabilitatea naturală și schimbările climatice

În ultimii ani vorbim din ce în ce mai mult de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtunile, valurile de căldură sau secetele. De exemplu, față de deceniile anterioare, studiile științifice ne arată clar că valurile de căldură sînt în prezent mai frecvente și au o durată mai mare. Dar sînt aceste schimbări în caracteristicile fenomenelor extreme rezultatul variabilității naturale sau al influenței schimbărilor climatice antropice?

Variabilitatea naturală se referă la fluctuațiile normale ale climei care se pot manifesta atît pe termen scurt, cît și pe termen lung. Pe termen scurt, fenomene precum El Niño și La Niña provoacă fluctuații anuale sau sezoniere. Știm că anii cu El Niño sînt mai calzi (temperatura medie globală este mai mare) deoarece acest fenomen climatic, care apare atunci cînd apele Oceanului Pacific ecuatorial devin mai calde, produce perturbații la nivel global, ducînd la creșterea temperaturii în multe părți ale lumii. Pe termen lung, de exemplu, oscilațiile orbitale ale Pămîntului influențează clima pe perioade de mii sau sute de mii de ani. Aceste oscilații, cunoscute sub numele de cicluri Milankovitch, sînt considerate un factor important în declanșarea ciclurilor glaciare și interglaciare. Aceste oscilații modifică modul în care energia solară este distribuită pe suprafața Pămîntului, ceea ce poate iniția sau încheia perioadele glaciare.

Această variabilitatea naturală influențează desigur fenomenele meteo extreme. Pe termen scurt, El Niño poate intensifica furtunile și inundațiile în anumite regiuni. Altfel, El Niño poate aduce precipitații intense în America de Sud, dar și secetă în Australia. Pe termen lung, variațiile naturale pot duce la perioade mai calde sau mai reci, mai umede sau mai uscate, influențînd frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme. De asemenea, modificările climatice naturale pe termen lung pot schimba distribuția ecosistemelor și pot declanșa evenimente precum extincțiile în masă.

Schimbările climatice, determinate de emisiile de gaze cu efect de seră, amplifică aceste fenomene. Odată ce temperatura medie globală crește, aerul mai cald poate reține o cantitate mai mare de umiditate. Astfel, atunci cînd vaporii de apă se condensează, se generează precipitații mai intense și extreme, cum ar fi ploi torențiale sau furtuni puternice. În același timp, modificările în circulația atmosferică la scară mare pot intensifica evenimente precum valurile de căldură sau furtunile. Astfel, evenimente care în trecut erau rare devin tot mai frecvente și mai intense.

Este important să înțelegem că variabilitatea naturală și influența umană nu sînt forțe separate, ci se suprapun. Schimbările climatice nu produc noi fenomene extreme, ci modifică caracteristicile fenomenelor care apar în mod natural, făcînd evenimentele extreme mai probabile decît ar fi fost în mod normal. Studiile de atribuire, o ramură relativ nouă a cercetărilor în domeniul climei, ne permit chiar să cuantificăm această influență, arătînd cum activitățile umane pot să modifice caracteristicile fenomenelor meteo extreme. La sfîrșitul lunii august, precipitațiile intense au dus la inundații cu un impact foarte mare în sud-estul României. Un studiu de atribuire realizat imediat după acest eveniment a arătat că precipitațiile au fost influențate semnificativ de schimbările climatice, iar variabilitatea naturală a jucat un rol foarte mic. La mijlocul lunii septembrie, ciclonul Boris a produs inundații în Europa Centrală și de Est (inclusiv în România), iar precipitațiile intense care au condus la aceste inundații au fost atribuite schimbărilor climatice provocate de om.

Paradoxal, schimbările climatice pot reduce variabilitatea naturală prin stabilizarea anumitor tipare climatice, dar nu în sens pozitiv. De exemplu, perioadele de secetă prelungită pot deveni noua normă, afectînd grav resursele de apă și agricultura. Această „uniformizare“ a condițiilor extreme poate avea implicații profunde asupra ecosistemelor, care nu au timp să se adapteze la noile realități.

Pe măsură ce influența umană continuă să modifice clima, ecosistemele și societățile se confruntă cu provocări majore. Biodiversitatea este amenințată, culturile tradiționale sînt afectate, iar infrastructura actuală poate deveni inadecvată. Adaptarea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice devin esențiale pentru viitorul nostru comun.

Fenomenelor meteo extreme pe care le experimentăm astăzi sînt rezultatul unei combinații între variabilitatea naturală și influența schimbărilor climatice antropice. Înțelegerea acestei interacțiuni este esențială pentru a ne adapta și a lua măsuri eficiente. Este important să recunoaștem că acțiunile noastre au un impact direct nu doar asupra generațiilor viitoare, ci și asupra prezentului. Prin eforturi comune și informate, putem atenua efectele negative și proteja atît mediul, cît și societatea în care trăim.

Bogdan Antonescu este lector Facultatea de Fizică, Universitatea din București și cercetător la Institutul de Fizica Pămîntului.