Oamenii sînt profund conectați la mediul în care trăiesc, iar impactul schimbărilor climatice devine tot mai greu de ignorat. Deși percepția cotidiană a vremii ne influențează mai mult decît climatul, acesta din urmă reprezintă o statistică pe termen lung care reflectă schimbările complexe ale mediului înconjurător. Problema principală este că mintea umană nu este întotdeauna pregătită să proceseze fenomenele complexe pe care schimbările climatice le implică. În schimb, ne bazăm pe corelații simple, fapt ce explică de ce mulți oameni încă nu cred în amploarea acestui fenomen.
Un alt segment al populației susține că schimbările climatice sînt o parte naturală a ciclului geologic al Pămîntului. Istoric vorbind, acest argument are fundament; schimbările climatice au avut loc de-a lungul istoriei Pămîntului, dar ceea ce nu se menționează adesea este că aceste schimbări climatice au fost adesea însoțite de perioade de extincție în masă. Cînd mediul se schimbă brusc, multe specii de animale nu reușesc să se adapteze, ducînd la dispariția acestora.
Mecanismul prin care Pămîntul se încălzește este relativ simplu. Energia solară ajunge pe suprafața planetei în principal sub formă de lumină vizibilă și este reflectată înapoi sub formă de energie infraroșie, cunoscută și sub denumirea de căldură. Gazele cu efect de seră din atmosferă rețin o parte din această căldură, menținînd astfel o temperatură care face posibilă viața pe Pămînt. Problema apare atunci cînd activitățile umane perturbă acest echilibru natural.
Industria, agricultura, defrișările și, mai ales, utilizarea combustibililor fosili au dus la o creștere dramatică a concentrației de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, de la 280 ppm (părți per milion), înainte de Revoluția Industrială, la aproximativ 425 ppm în prezent. Acest lucru funcționează ca o pătură suplimentară în atmosferă, împiedicînd căldura să se disipeze în spațiu, ceea ce duce la o încălzire accelerată a Pămîntului. Mai multă căldură în atmosferă înseamnă fenomene meteorologice mai intense, precum furtuni mai puternice, valuri de căldură mai severe și perioade prelungite de secetă sau inundații.
Un aspect alarmant este rapiditatea cu care am reușit să modificăm clima într-o perioadă atît de scurtă. În mod normal, aceste schimbări climatice se produc în decursul a mii sau milioane de ani. Totuși, în ultimele două secole, am accelerat acest proces natural la o scară fără precedent. Oricine care are peste 20 de ani poate observa aceste schimbări. În România, fenomenul schimbărilor climatice este chiar mai vizibil decît în alte părți ale lumii.
În ultimii ani, România a experimentat anomalii de temperatură semnificative, cu zone care înregistrează creșteri de temperatură de peste 2 grade Celsius față de media istorică. Însă schimbările climatice nu se limitează doar la creșterea temperaturilor. Toate variabilele meteorologice sînt afectate – regimul și distribuția precipitațiilor, vînturile, frecvența și intensitatea fenomenelor extreme. Un exemplu recent îl reprezintă alternanța între perioadele de secetă severă și inundațiile devastatoare.
Seceta prelungită a afectat deja sectorul agricol din România, iar aceasta reprezintă doar începutul. Producția agricolă devine imprevizibilă, punînd în pericol securitatea alimentară. Pe de altă parte, inundațiile subite, cum am văzut în anumite regiuni în ultimii ani, duc la pagube materiale imense și la pierderi de vieți omenești. Aceste fenomene extreme vor deveni din ce în ce mai frecvente dacă nu acționăm urgent pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a implementa măsuri de adaptare.
Din păcate, din observații recente, se conturează un trend îngrijorător, care evidențiază o scădere a cantităților de precipitații în anumite regiuni, cele mai afectate fiind zonele care deja se confruntă cu un deficit hidric, cum ar fi sud-estul României. Dacă ne uităm la deceniul anilor ’50, care a fost caracterizat de o perioadă mai caldă, și îl comparăm cu ultimii ani, în care am înregistrat temperaturi record, observăm un tipar similar: creșterea temperaturilor coincide cu reducerea precipitațiilor. Anul 2023 a fost cel mai cald an global înregistrat și, din păcate, România a urmat aceeași tendință. Previziunile pentru 2024 arată că există o probabilitate mare ca acest nou record să fie doborît, semnalînd faptul că acest trend nu doar că va continua, dar se va intensifica.
Cu siguranță, acest tipar al încălzirii globale și al scăderii precipitațiilor va continua, cu fluctuații anuale datorate variațiilor naturale ale sistemului climatic al Pămîntului. Cu toate acestea, tendința generală va fi către o încălzire tot mai accentuată. La nivel internațional, omenirea și-a propus să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius pînă în 2100. Totuși, din perspectiva actualelor acțiuni și politici, acest obiectiv pare tot mai puțin realizabil. Este mult mai probabil să ne apropiem de o creștere de aproximativ 3 grade Celsius, ceea ce va avea consecințe dezastruoase asupra mediului și societății.
Costisitor & lent
O problemă majoră cu care ne confruntăm este că economia globală, inclusiv cea românească, este încă puternic dependentă de combustibilii fosili. Consumul de resurse energetice bazate pe cărbune, petrol și gaze naturale crește constant, în ciuda eforturilor de a promova sursele regenerabile de energie. Tranziția către aceste surse regenerabile, cum ar fi energia solară și cea eoliană, este costisitoare și lentă, iar implementarea lor la scară largă întîmpină obstacole economice și politice. Astfel, ne aflăm într-o dilemă: ar trebui să alegem beneficiile imediate oferite de sursele de energie tradiționale sau să investim pe termen lung în soluții sustenabile, care vor asigura un viitor mai sigur pentru generațiile următoare?
Pentru România, schimbările climatice nu înseamnă doar o încălzire mai rapidă decît media globală, deja înregistrăm temperaturi cu peste 2 grade mai mari față de valorile istorice. Iernile vor deveni tot mai blînde, iar zăpada va deveni o amintire în multe regiuni, chiar dacă vor mai exista episoade izolate de ierni autentice și severe, dar de scurtă durată. Pe de altă parte, perioadele cu temperaturi extreme vor deveni mai frecvente și mai prelungite, așa cum s-a observat în anul 2023, dar cu o intensitate și mai mare. În plus, furtunile vor fi mai violente și vor provoca pagube majore, deoarece energia suplimentară din atmosferă alimentează aceste fenomene meteorologice extreme.
În fața acestor provocări, România trebuie să adopte o strategie clară și eficientă pentru a se adapta și a reduce impactul schimbărilor climatice. În primul rînd, tranziția către surse de energie regenerabilă trebuie accelerată. Sursele fără emisii de CO2, precum energia solară, eoliană sau hidroenergia, trebuie să devină pilonii principali ai sistemului nostru energetic. În al doilea rînd, este esențial să reîmpădurim anumite regiuni afectate de defrișări masive pentru a reduce riscul formării viiturilor și pentru a proteja biodiversitatea. Fenomenele meteorologice extreme recente au demonstrat clar necesitatea unor măsuri de prevenire și adaptare la nivel local.
De asemenea, agricultura trebuie să se adapteze la noile condiții climatice. Trebuie să promovăm cultivarea unor specii de plante mai rezistente la secetă și la temperaturi extreme, pentru a asigura siguranța alimentară. Introducerea unor tehnologii agricole moderne, precum irigațiile eficiente și cultivarea pe verticală, ar putea contribui semnificativ la reducerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii din România.
Chiar dacă vom avea unii ani mai dificili și alții mai moderați, problema nu se rezumă doar la zona noastră. În alte regiuni ale lumii, condițiile climatice vor deveni de-a dreptul neprielnice locuirii, ceea ce va genera migrații în masă. România nu va face excepție de la acest fenomen, iar în viitor este de așteptat o migrație dinspre sud către nord, pe măsură ce țările din sudul Europei vor deveni mai puțin locuibile din cauza temperaturilor extreme și a secetelor prelungite.
În prezent, percepția publică din România asupra schimbărilor climatice este mai degrabă politizată. Pentru mulți, aceste schimbări par a fi o problemă îndepărtată, o grijă pentru viitor. Cu toate acestea, efectele schimbărilor climatice sînt deja resimțite, așa cum s-a văzut în cazul inundațiilor devastatoare din Moldova. Chiar dacă cetățenii sînt preocupați de nevoile economice imediate, de inflație și de greutățile traiului de zi cu zi, schimbările climatice afectează direct atît bunăstarea economică, cît și calitatea vieții.
Lupta împotriva schimbărilor climatice nu este pierdută, dar trebuie să fim extrem de atenți la ceea ce urmează. Trebuie să acționăm cu responsabilitate și să evităm să ne lăsăm seduși de discursurile populiste care promit soluții rapide fără o bază solidă. Schimbările climatice sînt o criză globală, și numai prin eforturi colective și măsuri concrete vom putea proteja viitorul nostru și al generațiilor viitoare.
Pentru a oferi o imagine clară a evoluției climatice din România, am inclus mai jos cîteva grafice și hărți care ilustrează cum s-au schimbat temperaturile și precipitațiile în ultimul secol. Aceste imagini sînt esențiale pentru a înțelege impactul real și măsurabil al schimbărilor climatice asupra țării noastre.
Evoluția Anomaliei de Temperatură din 1901 pînă în 2021
Această diagramă arată evoluția temperaturii anuale medii începînd cu anul 1900. În partea stîngă a graficului se pot observa perioade mai reci, în special între anii 1901 și 1940, evidențiate în tonuri de albastru. Începînd cu a doua jumătate a secolului XX, temperaturile au început să crească constant, culminînd cu ani extrem de calzi, cum ar fi 2019 și 2021, evidențiați în tonuri de roșu intens. Această tendință de încălzire accentuată subliniază realitatea schimbărilor climatice, care se manifestă într-un ritm din ce în ce mai rapid.
Hărțile evoluției temperaturilor maxime, împărțite pe decenii începînd din anii ’50 pînă în prezent, subliniază o creștere constantă a temperaturilor maxime, cu zone verzi (ce indică temperaturi mai scăzute) în munți care devin treptat galbene și portocalii pe măsură ce deceniile avansează. Harta pentru anii 2020-2023 arată clar o intensificare a zonelor cu temperaturi maxime ridicate, mai ales în zonele de cîmpie și de sud ale țării. Aceste date evidențiază vulnerabilitatea României la încălzirea globală, unde impactul este mai sever în anumite regiuni.
Similar cu evoluția temperaturilor maxime, hărțile care arată distribuția precipitațiilor pe decenii indică o scădere a precipitațiilor în zonele de sud și de est ale României, regiuni care deja se confruntă cu un deficit hidric. Această scădere a cantității de precipitații corelată cu creșterea temperaturilor intensifică problemele de secetă și stres hidric, afectînd puternic agricultura și economia.
Schimbările climatice au transformat România în ultimele decenii, subliniind nevoia urgentă de măsuri de adaptare și mitigare a impactului acestora.
George Gârbacea este cercetător științific în ecologie și fost președinte al Agenției pentru Protecția Mediului.