Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, prima femeie doctor în Drept la Sorbona

Sarmiza Bilcescu s-a născut pe 25 aprilie 1867 la București. Părinții, Maria și Dumitru Bilcescu, făceau parte din cercurile de familii importante din epocă, precum Brătienii și Goleștii. Se pare, de altfel, că Alexandru Golescu, nașul ei, a fost cel care ar fi propus să fie botezată cu numele Sarmiza. De unde s-a inspirat? Dacă gîndul v-a dus spre Sarmizegetusa, intuiți foarte bine. Numele personajului feminin a fost inspirat de cel al cetății dacice.

La 17 ani, Sarmiza a obținut diploma de Bacalaureat, fiind printre primele românce cu acest titlu. Au urmat studiile superioare: Facultatea de Litere din Paris. Istoria, însă, nu i-a fost favorabilă. S-a întors de la Paris după nici două luni, din cauza izbucnirii unei epidemii de holeră. Sau poate, dimpotrivă, istoria a aranjat lucrurile și mai bine, după legi numai de ea știute, cum face adesea.

La îndemnul părinților săi, Sarmiza Bilcescu s-a înscris la Facultatea de Drept din Paris. În acele vremuri, însă, ideea ca o femeie să studieze Dreptul – și nu oriunde, ci la Paris, la Sorbona – era cel puțin una revoluționară. Așadar, Sarmizei nu i-a fost deloc ușor să dărîme zidurile de prejudecăți franțuzești.

„Într-o ţară în care chiar şi pe uşile închisorilor stă scris: «Libertate, Egalitate, Fraternitate», nu puteţi împiedica o femeie să se instruiască, doar pentru că este femeie !“, declara românca. Și așa a fost.

În 1887, Sarmiza Bilcescu și-a luat licența în științe juridice, iar trei ani mai tîrziu și-a susținut teza de doctorat („Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez“) la Facultatea de Drept din Paris. A devenit astfel prima femeie din lume care a obținut titlul academic de doctor în Drept de la Universitatea din Sorbona.

Revenită în București, Sarmiza a solicitat înscrierea în Barou și dreptul de a profesa, solicitarea acesteia constituind o premieră în istoria meseriei de avocat din România. Cererea a fost aprobată, ceea ce a transformat-o pe petentă în prima femeie avocat din Europa. A ales să nu pledeze, preferînd să ofere consultanță juridică și să își dedice mare parte din activitate luptei pentru drepturile femeii și actelor de caritate.

„Nu pot să cred că vechea mea dragă prietenă nu mai este”, a scris Regina Maria în august 1935. Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu tocmai se stinsese din viață în satul său natal, Românești, din zona Muscelului. 

C-așa-i istoria adesea. Pe cît de incredibilă, pe atît de firească.

Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitoare, coprezentatoare și coautoare (comentariu și scenariu) a serialului documentar România construită.