Poate IA să favorizeze o conștiință mondială?

Dezvoltarea tehnologică a modelat credințele religioase vreme de mii de ani.

Strămoșii noștri s-au temut dintotdeauna că furia zeilor mînioși ar putea distruge lumea. Abia de curînd însă, am dezvoltat noi înșine capacitatea de a ne autodistruge – prin schimbare climatică, arme nucleare, Inteligență Artificială sau biologie de sinteză. Capacitatea noastră de a produce daune de proporții planetare a crescut exponențial, ca rezultat al tehnologiei, dar mijloacele noastre de a gestiona responsabil aceste noi puteri nu s-au dezvoltat pe măsură. Ceea ce trebuie să se schimbe, dacă umanitatea are de gînd să supraviețuiască și să prospere.

Lumea profund interconectată de astăzi ne impune să dezvoltăm o conștiință colectivă și să stabilim un țel comun; numai așa putem rezolva dificultățile globale și garanta că progresele tehnologice sînt spre folosul tuturor. Pînă acum, competiția cu sumă nulă dintre țări și comunități a reprezentat un obstacol insurmontabil în calea atenuării riscurilor globale. Dar tehnologiile susceptibile de o utilizare distructivă au și un potențial benefic, putînd contribui la favorizarea unui simț de răspundere împărtășit.

Dezvoltarea tehnologică a modelat credințele religioase vreme de mii de ani. Domesticirea plantelor și a animalelor a făcut posibilă civilizația – și, astfel, religiile (cu excepția animismului); iar inventarea scrisului, urmată de cea a pergamentului și, mai tîrziu, a hîrtiei, a ajutat ca aceste sisteme de credință să se răspîndească, prin intermediului cărților sfinte, precum Tora, Biblia, Coranul și Bhagavad Gita. Succesul protestantismului poate fi atribuit, în linii mari, presei de tipar.

Acum, companiile construiesc chatbot-uri bazate pe modele lingvistice mari – precum GitaGPT, QuranGPT și BibleChat – pe care oamenii le pot folosi pentru a primi sfaturi personale automatizate, inspirate de textele religioase tradiționale. În condițiile în care Talmudul, o interpretare a textelor sacre, a devenit el însuși sacru în iudaism, nu e de neimaginat ca textele interpretative generate de IA să capete și ele într-o bună zi un statut sacru.

Ceea ce sugerează că, deși tehnologii puternice precum IA pot dăuna, ele pot la fel de bine să aibă o influență pozitivă asupra evoluției perpetue a tradițiilor sociale și a sistemelor de credință. Mai precis, aceste tehnologii i-ar putea ajuta pe oameni să integreze în identitățile lor tradiționale o conștiință globală și o înțelegere mai adîncă a modului în care pot fi satisfăcute nevoile colective ale societății. Mergînd pe urmele animismului, budismului și unitarianismului (mișcări care au încercat vreme îndelungată, cu efecte limitate, să extindă conceptul responsabilității colective), sistemele IA ar putea ajuta, într-o lume hiper-conectată, la potențarea acestor eforturi.

În 2016, AlphaGo, un algoritm dezvoltat de compania Google DeepMind, l-a învins pe Lee Sedol, marele maestru de Go, în patru jocuri din cinci, cu ocazia unei competiții din Seul. Această uimitoare demonstrație de abilitate tehnologică evidențiază potențialul transformativ al IA. Succesul algoritmului AlphaGo, care a „învățat” din jocurile digitalizate jucate de mii de maeștri de Go, reprezintă, de fapt, o profundă victorie a umanității. A fost ca și cum toți acești maeștri umani ar fi stat la masa de joc în fața lui Lee, folosindu-se de măiestria lor cumulată, direcționată de algoritm. În acea zi, un program de calculator i-a reprezentat, în mai multe feluri, pe cei mai buni dintre noi.

Imaginați-vă că vom instrui un algoritm viitor să studieze toate tradițiile religioase și seculare documentate ale umanității, și să creeze un manifest, pornind de la realizările noastre culturale și spirituale cele mai înalte, elaborînd totodată un plan de îmbunătățire a acestora. Folosind tot ceea ce a învățat, acest bot ne-ar putea sfătui cum să găsim echilibrul ideal între nevoile noastre individuale, ca membri ai unor comunități mici, și nevoile noastre colective, ca oameni care împart aceeași planetă. Ne putem chiar imagina ca rezultatul obținut să aibă aceeași legitimitate ca Talmudul sau ca tablele pe care strămoșii noștri le-ar fi primit pe vîrful munților (sau le-au dezgropat din propria ogradă).

Astăzi, mulți oameni interacționează în mod curent cu boții IA generativi, atunci cînd folosesc funcția „text predictiv” în Gmail sau cînd pun întrebări bot-ului ChatGPT. Sistemele computerizate ale autovehiculelor îi alertează pe șoferi atunci cînd aceștia schimbă banda, iar cele ale avioanelor îi avertizează pe piloți în cazul unei erori de pilotaj. În curînd, interfețe fluide de limbaj natural ne vor planifica vacanțele, vor scrie programe de calculator pornind de la instrucțiuni date de oameni care nu știu să scrie cod, vor sugera medicilor variante de tratament și le vor recomanda agricultorilor strategii de plantare. Sistemele IA vor ajunge să joace un rol nemăsurat de mare în multe decizii importante de viață, și de aceea ar merita să introducem în program și o preocupare pentru binele comun.

În a doua partidă dintre AlphaGo și Lee, algoritmul a făcut o mutare pe care experții umani au considerat-o greșită. Conform statisticilor actuale, mutarea avea o șansă din 10.000 să ducă la un rezultat bun. Dar s-a dovedit a fi o mutare ideală, la care nu s-a mai gîndit nici un om înainte. Departe de a submina jucătorii umani, AlphaGo îi face mai buni, dezvăluind noi modalități de joc. Toate acestea sînt meritele oamenilor care au inventat aceste tehnologii și ale jocului de Go. Tot oamenii au creat și programul AlphaZero, care l-a învins pe predecesorul său, AlphaGo, după ce a învățat jocul jucînd doar cu sine însuși. Cu alte cuvinte, tehnologia sîntem noi, așa că ea trebuie dezvoltată pentru noi.

Ar trebui să le cerem sistemelor IA mai extinse, care și-au însușit conținutul cultural generat de oameni de-a lungul miilor de ani, să ne ajute să concepem un drum mai bun spre viitor, la fel cum au făcut AlphaGo și AlphaZero pentru jucătorii de Go.

Ceasul ticăie: trebuie să creăm un cadru global pentru a combate pericolele pe care le generăm. Și e rîndul nostru să mutăm.

 

Jamie Metzl, fondator și președinte al OneShared.World, e autorul, printre altele, al volumului Superconvergence: How the Genetics, Biotech, and AI Revolutions Will Transform Our Lives, Work, and World (Timber Press, 2024).

 

Copyright: Project Syndicate, 2024

www.project-syndicate.org

 

traducere de Matei PLEŞU

Share