Podul peste Dunăre

Cu podul Giurgiu-Ruse nu a fost prea ușor încă de la început...

Necesitatea construirii unui pod peste Dunăre a reprezentat un subiect discutat între România și Bulgaria încă de la finalul Războiului din Crimeea. Rațiunea era simplă: se dorea o cale de comunicare între Europa de Vest și Centrală și Peninsula Balcanică.

Discuțiile și planurile au evoluat (sau nu) în ritm cu mersul (pe lîngă pod al) istoriei.

După obținerea independenței României și crearea unei Bulgarii autonome, cele două țări vecine au mai făcut niște pași în ceea ce privește planul construirii unui pod care să lege malul românesc de cel bulgăresc, însă au apărut tot soiul de diferende, care au blocat realizarea proiectului.

În 1909, după ce România a recunoscut independența Bulgariei, discuțiile cu privire la un pod care să lege cele două state peste Dunăre s-au reluat, însă istoria și-a spus din nou cuvîntul prin cele două Războaie Balcanice și prin Primul Război Mondial, care au determinat suspendarea temporară a planurilor.

Negocieri relativ dinamice au existat și în anii dintre cele două războaie mondiale, însă abia după al Doilea Război Mondial, proiectul a început să prindă contur cu adevărat. Tot la imboldul istoriei.

Importanța strategică și economică a podului pentru cele două țări, România și Bulgaria, devenite comuniste, dar mai ales pentru Uniunea Sovietică a determinat încheierea unui acord pentru construcția podului peste Dunăre, Giurgiu-Ruse. Rușii, care astfel își asigurau transferul mijloacelor de luptă din sudul Basarabiei într-un scenariu de posibil conflict, și-au asumat aproape în totalitate finanțarea construcției, proiectată de doi ingineri sovietici.

Lucrările, conduse de un colectiv de specialiști sovietici la care au participat și ingineri români, au început în 1952 și au implicat 5.000 de militari și civili, în mare parte români și bulgari. Ritmul de pe șantier a fost cel tipic regimului comunist, astfel încît în iunie 1954 podul care traversează Dunărea de la Giurgiu la Ruse a fost dat în exploatare, în cadrul unei ceremonii la care au participat liderul comunist român Gheorghe Gheorghiu-Dej și cel bulgar Todor Jivkov. Construcția a primit și o denumire specifică propagandei regimului, „Podul prieteniei”, în documentele inițiale numindu-se „Podul Dunărea”. Pod pe care istoria continuă. Așa cum (se) poate.